17-18 mai 2018, Neolife Medical Center & Palatul Parlamentului, 2 zile de curs și conferință , 150 de participanți, 25 de lectori. Cea de-a treia ediție a conferinței naționale „Impactul xenobioticelor asupra sănătății populației. Toxicitatea și siguranța pacientului” a reunit specialiști din domenii diferite sau domenii de graniță, având ca punct comun studierea reacțiilor metabolice care apar la contactul dintre substanțe și corpul uman. Autor: Roxana Maticiuc
„Xenobiotice înseamnă viață, înseamnă tot ceea ce ne înconjoară, înseamnă în sine molecule străine organismului cu care, însă, fără să vrem, intrăm în contact în viața de zi cu zi și care ne pot aduce beneficii, pe de o parte, dar trebuie să avem grijă să limităm și să delimităm balanța între toxicitatea și siguranța acestora”, a declarat dr. Carolina Negrei, medic specialist medicină internă și reumatologie, disciplina Toxicologie, în cadrul UMF „Carol Davila”. Conferința a avut trei sesiuni în care s-a discutat despre aspectele administrative și legislative în promovarea xenobioticelor, despre siguranța acestor substanțe și farmacovigilență și despre terapiile țintite în bolile cronice.
Sesiunea A – Politici și strategii în promovarea siguranței xenobioticelor – aspecte legislative, tehnice, administrative
„Dacă ne gândim la cei 23.000 de litri de aer/zi care interacționează cu o suprafață de aproximativ 70 m2 a tractului respirator, înțelegem importanța crucială pe care o are un astfel de eveniment științific, prin urmările concrete pe care le poate determina”, a spus prof. univ. dr. Doina Drăgănescu, decanul Facultății de Farmacie, UMF „Carol Davila”.
Xenobioticele, vitale în dinamica terapiilor în cancer
„Chimioterapia se bazează pe principiul toxicității selective – acționează asupra celulelor cu rată mare de multiplicare (celule neoplazice, celule germinale, acționează asupra mucoaselor și a măduvei hematogene). Mecanismele de acțiune ale chimioterapiei interferă cu sinteza ADN/ ARN, acționează la nivelul microtubulilor și interferă cu sinteza şi funcţia membranei celulare și a proteinelor”, a explicat conf. univ. dr. Cornelia Nițipir, șefă secție Oncologie medicală, Spitalul Universitar de Urgență „Elias”.
Riscuri de contaminare a suplimentelor alimentare
„Riscurile de contaminare pot apărea pe tot parcursul etapelor de fabricare, transformare, preparare, tratare, ambalare, transport sau stocare ale produselor, precum și ca urmare a contaminării de către mediu. De exemplu, recoltarea de materii prime în recipiente necorespunzătoare, contaminarea prin utilaje necorespunzătoare în cursul fluxului tehnologic de procesare, depozitare în condiţii necorespunzătoare (contaminare cu micotoxine), produs finit depozitat în ambalaje necorespunzătoare”, a spus asist. univ. dr. Mirela Nedelescu, medic primar igienă, Institutul Național de Sănătate Publică. În România, substanțele care fac parte din suplimentele alimentare sunt reglementate de către Ministerul Sănătății (vitaminele și mineralele) și de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (plante medicinale și aromatice). „Din punctul de vedere al Serviciului Național pentru Plante Aromatice și Produse ale Stupului (SNPMAPS), desfășurarea anchetelor implică verificarea petițiilor, identificarea produselor și a operatorilor, consultarea bazei de date, a arhivei, studierea problemelor și colectarea dovezilor probatorii, a argumentelor, comunicarea cu operatorii (notificări, întâlniri, vizite unitate) și cu petenții, elaborarea materialelor informative și a adreselor oficiale de răspuns”, a declarat dr. Tatiana Onisei, șef SNPMAPS din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.
Demonstrarea efectelor disruptorilor endocrini asupra oamenilor, misiune imposibilă
Din rândul xenobioticelor, fac parte și substanțele naturale sau sintetice care alterează mediul hormonal și capacitatea organismului de a răspunde la mediu, substanțe definite ca disruptori endocrini. „Într-un studiu pe dioxină s-au investigat tot felul de organisme moleculare și s-a arătat că dioxinele, în absența estrogenilor, pot să stimuleze receptorul estrogenic și bănuim noi că pot duce la apariția cancerului de sân. Studiile sunt foarte complexe și foarte atent făcute, cu descriere în detaliu a mecanismelor de acțiune, dar nu sunt cauzale”, a declarat asist. univ. dr. Dan Alexandru Niculescu, șeful secției Patologie hipofizară și neuroendocrină din cadrul Institutului Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”.
Sesiunea B – Siguranța xenobioticelor și farmacovigilența În cadrul acestei sesiuni, au susținut prezentări:
• dr. Roxana Stroe, șef serviciu Farmacovigilență și managementul riscului, ANMDM – „ANMDM – Actualizarea recomandărilor și a măsurilor privind siguranța utilizării valproatului la femeile cu potențial fertil”; • conf. univ. dr. farm. Andreea ARSENE, Microbiologie generală și farmaceutică, Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila” – „Terapia ţintită, ca rezultat al cercetărilor din domeniile imunologiei şi imunoterapiei”; • șef lucrări dr. Vlad Voiculescu, Spitalul Universitar de Urgență „Elias” – Produsele cosmetice, între siguranță și toxicitate.
Xenobioticele din ritualul zilnic de frumusețe
Indiferent dacă vorbim despre cosmetice sau despre dermatocosmetice, aceste produse conțin xenobiotice. 95% dintre femei și 75% dintre bărbați au contact zilnic cu produse cosmetice. „În legătură cu aceste produse dermato-cosmetice și cosmetice în general, aș ruga oamenii să nu facă abuz de ele, să le folosească la strictă nevoie și, mai ales, să se uite pe etichetă. Cu cât există mai puține ingrediente într-un produs, cu atât este mai sigur, de preferat sub 10-15, iar riscul reacțiilor adverse, în principal cele de hipersensibilitate, este mai mic”, a declarat șef lucrări dr. Vlad Voiculescu, Spitalul Universitar de Urgență „Elias”.
Sesiunea C a fost dedicată terapiilor țintite în bolile cronice
• chimist Mihaela Drăgușanu, consultant toxicologie, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România AIPROM – „Expunerea la pesticide în România. Toxicologia pesticidelor și posibile intoxicații”; • cercetător ştiințific dr. Alina Prodan, medic specialist chirurgie generală, Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” București – „Importanţa intervenţiei chirurgicale în ansamblul complementarității terapiei oncologice”; • șef lucrări dr. Aurelian Anghelescu, medic primar neurologie, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni”, vicepreședinte Societatea Română de Neuroreabilitare – „Puzzle de xenobiotice incriminate în patogeneza accidentului vascular-cerebral la un tânăr cu tabagism și consum cronic de canabis, purtător al unei variante cerebro-vasculare asimptomatice – prezentare de caz”.
Conferința națională „Impactul xenobioticelor asupra sănătății populației. Toxicitatea și siguranța pacientului” a fost organizată de revista „Politici de Sănătate”, sub egida Secției de Toxicologie (afiliate EUROTOX) a Societății de Științe Farmaceutice din România, a Asociației de Psihofarmacoterapie și Științe Cognitive a Colegiului Farmaciștilor din România, în colaborare cu Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România, sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României.
