Politici de Sanatate

Institutul „Ana Aslan” – întinerire cu Gerovital și realitate virtuală

13 iulie
15:10 2018
Institutul „Ana Aslan” – întinerire cu Gerovital și realitate virtuală

Interviu cu Anca Elena Ştefan, manager al Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan“. Autor: Valentina Grigore

Fără investiții majore de mai bine de 20 de ani și cu o conducere în permanentă schimbare, Institutul național de geriatrie și gerontologie „Ana Aslan” a intrat, după revoluție, într-o stare de conservare. Pacienții beneficiază în continuare de vestitele cure de Gerovital injectabil, chiar dacă există o listă de așteptare de câteva sute de persoane, însă nimeni nu a făcut demersuri pentru ceva „mai mult”. Până acum… căci planurile noului manager Anca Ștefan sunt să aducă institutul la notorietatea pe care o avea când soțiile președinților din toată lumea intrau pe ușa clinicii din Otopeni. „Ana Aslan” va deveni cel mai tehnologizat institut din țară – susține managerul.

Institutul „Ana Aslan” a împlinit recent 66 de ani de activitate. Cum a evoluat de-a lungul timpului?

„Ana Aslan” este astăzi un institut care își dorește să se reinventeze. Suntem un institut de cercetare și, totodată, un mix între un spital și un centru de tratament care, cu niște ani în urmă, avea cinci stele. Dar erau cinci stele de 1980 care nu mai sunt aceleași pentru 2018. Din păcate, în ultimii ani s-a investit puțin. Încercăm să recuperăm ceea  ce nu s-a făcut în ultimii zece ani. Practic această clădire este nerenovată semnificativ de mai bine de 20 de ani. Toate acestea s-au întâmplat din cauza lipsei de fonduri. Suntem un spital care are trei sedii separate, în trei zone distincte din București, însă mergem pe același normativ ca un spital cu un singur sediu. Adică, ne raportăm la numărul de paturi. Și totuși avem trei sedii, astfel încât, din punct de vedere administrativ, lucrurile sunt mai greu de gestionat, de stabilit priorități etc. Avem nevoie de investiții, fără doar și poate, dar trebuie cumva să ne regândim și să ne repoziționăm, mai ales să încurajăm cercetarea.

Aveți proiecte pe partea de cercetare?

Da, avem un proiect finalizat în care stabilim, pe baza unei formule matematice, bazată pe determinări și analize medicale, diferența între vârsta biologică și vârsta cronologică a individului, astfel încât să putem personaliza terapia noastră, terapia Aslan – marcă înregistrată a Institutului. Practic, putem realiza o terapie specifică vârstei reale, și nu anilor pe care îi arată o persoană. De exemplu, latura extremă – pentru o persoană de 70 de ani, dacă vârsta reală a organismului este de 60 sau poate de 80 de ani, abordarea terapeutică este diferită. Este vorba, de fapt, de un tratament personalizat și sperăm să aplicăm această formulă pacienților noștri chiar din toamnă. Lucrăm în prezent la „Scala de fragilitate a vârstnicului” – scala specifică Ana Aslan, prin care încercăm să vedem care sunt vulnerabilitățile medicale ale vârstnicului, determinate de vârstă, și cum am putea acționa preventiv. Ne reorientăm de la partea de tratament a pacientului de peste 65 de ani la prevenție, astfel încât să scădem media de vârstă a pacientului nostru și să
ne axăm pe prevenție. Cred că putem face mai mult pentru un pacient pe care îl prindem într-o cură Aslan de prevenție versus un pacient care ne calcă pragul în scop clar terapeutic. În prezent, media de vârstă a pacienților care vin la „Ana Aslan” este de 60 – 62 de ani, însă ne interesează să avem pacienți cât mai tineri, care să beneficieze de cura de tratament în scop preventiv. Practic, orice persoană de peste 40 de ani poate să înceapă partea de prevenție cu Gerovital injectabil, o cură de două săptămâni, o dată pe an. Pe măsură ce înaintează în vârstă, această cură ar trebui repetată de două ori pe an, depinde de situație – acea personalizare despre care vă vorbeam la început. Tratamentul se face în baza unei evaluări primare. Din păcate, fiind doar 580 de paturi de care dispunem în prezent, există o listă de așteptare de câteva sute de pacienți.

Cum poate fi rezolvată această problemă?

Aici este o altă misiune a mea. Institutul nu are facilități de internare de o zi, ceea ce ne dezavantajează. Acum ne reorganizăm, ne reinventăm, ca să găsim spații și să putem avea și acest serviciu și să scurtăm lista de așteptare a pacienților pentru internare. Lista de așteptare este o problemă spinoasă: pe de o parte, pentru că sunt pacienți care vin anual și pe care nu îi putem refuza, pe de altă parte, sunt pacienții noi, care, în timp, devin și ei pacienți fideli. În același timp, avem un ambulatoriu de specialitate, pe Strada Spătarului. O parte din pacienți, mai ales cei din București, sunt direcționați către acest ambulatoriu de specialitate. Planul meu este ca anul acesta să avem ambulatoriul renovat. L-am dotat cu câteva echipamente noi, anul trecut, astfel încât să putem să asigurăm și în ambulatoriu exact aceeași cură, exact același tratament, pentru a gestiona cât mai bine fluxul de pacienți. Totodată, pentru pacientul internat trebuie să îmbunătățim timpii de așteptare. Avem un sistem informatic pe care acum îl punem la punct, care presupune o îmbunătățire a calității timpului petrecut în Institut de către pacientul nostru: pe baza unor brățări, pacientul este programat pentru diverse terapii, se generează alerte ce se transmit asistenților, în cazul în care, de exemplu, pacientul nu s-a prezentat la terapia sau la analizele la care era programat. Mă interesează foarte mult creșterea calității și eficientizarea serviciilor pe care Institutul le pune la dispoziția pacienților.

Ce planuri aveți pe partea de tehnologizare a Institutului?

Sunt un om pasionat de tehnologie. Avem un corp de clădire pe care acum începem să îl renovăm și să îl transformăm în Centrul de monitorizare „Ana Aslan”, care va asigura servicii de monitorizare la distanță a pacienților și servicii de telemedicină și homecare. Vom folosi cât mai multă tehnologie medicală de ultimă generație în tratamentul pacientului! Realitatea virtuală va fi o noutate pentru partea de tratament din „Ana Aslan”. Mai ales în ceea ce privește recuperarea medicală și complianța pacientului. Pacientului i se pun niște ochelari de realitate virtuală și este transportat într-o lume în
care îi este mai ușor să se integreze. Sunt diverse scenarii care se folosesc la pacienți, în funcție de afecțiune. De exemplu, pentru recuperarea mersului – experiența pe care o are pacientul care este pus să meargă din punctul A la punctul B asistat prin proceduri clasice este incomparabilă cu experiența aceluiași pacient căruia îi punem ochelarii de realitate virtuală și-l transportăm într-o lume ideală, într-o pădure, de exemplu. Medicul îl roagă să culeagă o floare, astfel încât el să meargă spre acea floare. Este o rată de răspuns mult mai mare și vrem să implementăm această recuperare prin realitate virtuală chiar de anul acesta. V-am dat un exemplu simplu, dar care înseamnă foarte mult  pentru un pacient senior, cu hemiplegie și patologie asociată sau afectare cognitivă. Astfel de tehnici aduc metoda de tratament Ana Aslan în prezent, în 2018. Ana Aslan a urmărit o abordare integrată a pacientului – medicală, psihologică și socială. Dincolo de tratamentul medicamentos, pacientul nostru este evaluat psihologic, în trecut exista terapia ocupațională pe care acum o readucem la viață, astfel încât, după două săptămâni la INGG, să avem un pacient recuperat medical și integrat social.

Spuneați că nu s-au mai făcut modernizări de zece de ani. Cum ați reușit să schimbați acest lucru?

Din fericire, anul trecut am reușit să renovăm etajul 2, anul acesta vom continua cu etajul 1 și cu parterul clădirii A a sediului din Căldărușani. În prima parte a anului, am renovat la Otopeni clinica de hidroterapie, baza de tratament este nouă, am cumpărat echipamente noi, produse de ultimă generație. Renovăm zona de cosmetică corporală – facem cosmetică integrată în structură – și vom cumpăra echipamente noi pe care le vom folosi din august anul acesta, sper eu. Îmi doresc să construim o clădire nouă la Otopeni, o bază de tratament nouă, cu facilități de cazare și de tratament la nivel de 5 stele. Clinica de la Otopeni, în momentul când a fost construită, a fost o clădire de 5 stele, cu candelabre din sticlă de Murano, parchet și mobilier din lemn masiv. În timp, Institutul s-a adaptat cum a putut normelor, iar plasticul a luat locul lemnului fără a se păstra ideea inițială. Acum, ne dorim să redevenim cel mai cunoscut institut de geriatrie din lume și să putem oferi din nou servicii medicale și hoteliere de 5 stele.

Cine este Anca Ștefan?

Am absolvit facultatea de medicină. Am lucrat în fonduri europene zece ani, am contribuit, prin organizațiile pe care le-am condus, la tehnologizarea centrelor de transfuzii, la regândirea sistemului, la renovarea și reorganizarea unor centre de sănătate. Îmi place să pun accent pe ce poate face tehnologia pentru medicină. Cred că telemedicina este o soluție bună pentru sistemul medical actual, în contextul unui deficit din ce în ce mai mare de medici. La finalul mandatului, sper ca Ana Aslan să fie cel mai tehnologizat institut din România. Și nu glumesc. Îmi voi folosi experiența din fonduri europene pentru a accesa cât mai multe surse de finanțare în scopul revitalizării acestui institut, simbol național.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: