Programele naţionale de sănătate care vor fi derulate și finanțate în 2017 și în 2018 de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, precum și structura și obiectivele acestora, au fost aprobate de Guvern. Astfel, începând cu 1 aprilie 2017, Ministerul Sănătăţii va derula şi finanţa 15 programe naționale cu impact major asupra sănătății publice, după cum urmează:

1. Programul național de vaccinare;
2. Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare;
3. Programul național de prevenire, supraveghere și control a infecției HIV;
4. Programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei;
5. Programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor;
6. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață şi muncă;
7. Programul național de securitate transfuzională;
8. Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screenig organizat;
9. Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică;
10. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
11. Programul național de boli endocrine;
12. Programul național de tratament dietetic pentru boli rare;
13. Programul național de management al registrelor naționale;
14. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate;
15. Programul național de sănătate a femeii și copilului.

Programele naţionale de sănătate publică se finanţează de la bugetul Ministerului Sănătății, din bugetul de stat și din venituri proprii, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.

În implementarea programelor naționale de sănătate în perioada 2017 și 2018 sunt o serie de elemente de noutate precum:

• Asigurarea tratamentului prin proceduri de cardiologie intervențională la adulții cu malformații congenitale în cadrul programului național de boli cardiovasculare
• Reglementarea prescrierii, în vederea asigurării tratamentului cu medicamente biologice, precum și a medicamentelor ce fac obiectul contractelor cost-volum, să se realizeze pe denumirea comercială în foaia de observație clinică generală/foaia de spitalizare de zi
• Armonizarea prevederilor legale privind obligațiile furnizorilor de servicii medicale spitalicești, servicii medicale paraclinice, servicii de dializă, servicii de radioterapie și a furnizorilor de medicamente/materiale sanitare aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru derularea programelor naționale de sănătate curative cu cele reglementate prin dispozițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate în perioada 2016-2017
• Reglementarea sancțiunilor aplicate pentru nerespectarea de către furnizorii de servicii enumerați a obligațiilor asumate prin contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate pentru derularea programelor naționale de sănătate, precum și pentru clarificarea condițiilor privind încetarea/suspendarea acestor contracte

De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va derula şi finanţa 14 programe naționale de sănătate curative:

1. Programul național de boli cardiovasculare - se extinde tratarea malformațiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervențională la pacienții adulți.
2. Programul național de oncologie;
3. Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) - prin proteze auditive implantabile, bolnavii vor putea beneficia de implanturi cohleare bilaterale, tipul de implantare — unilaterală sau bilaterală, simultană sau secvențială, urmând să fie stabilit de medicii specialiști, în funcție de specificul fiecărui pacient în parte.
4. Programul național de diabet zaharat – în cadrul acestui program se vor acorda trimestrial până la 400 teste de automonitorizare pentru fiecare copil cu diabet zaharat insulinodependent cuprins în program. Totodată, recomandarea pentru efectuarea analizei hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se va putea emite și de medicii de familie, nu numai de diabetologi.
5. Programul național de tratament al bolilor neurologice;
6. Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei - a fost adaptat noului protocol terapeutic elaborat de comisia de specialitate a Ministerului Sănătății și a fost extins pentru hemofilia dobândită.
7. Programul național de tratament pentru boli rare - se extinde pentru trei noi afecțiuni: fibroza pulmonară idiopatică, distrofia musculară Duchenne și angioedemul ereditar.
8. Programul național de sănătate mintală
9. Programul național de boli endocrine;
10. Programul național de ortopedie;
11. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;
12. Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică;
13. Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice;
14. Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță.

Programele naţionale de sănătate curative se finanţează de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.

Pentru creșterea accesibilității la tratament a bolnavilor beneficiari de programe naționale de sănătate curative, în lista unităților sanitare care derulează cele 14 programe gestionate de CNAS se introduc 59 de unități noi, care au îndeplinit criteriile din chestionarele de evaluare prevăzute de legislația in vigoare. Noile unități sanitare vor derula în principal activități din programele de boli cardiovasculare, ortopedie, diabet și boli rare.

În total, în anul 2017 vor beneficia de programele naționale de sănătate curative peste un milion de bolnavi. Pentru susținerea financiară a extinderii programelor naționale, bugetul CNAS pe anul 2017 destinat acestor programe este de peste 4,9 miliarde lei, prevăzându-se o creștere cu 24,14% a sumelor alocate medicamentelor specifice.

“Faptul că am reușit să extindem accesul pacienților la programele naționale curative, dar și să dezvoltăm aceste programe, este în concordanță atât cu obiectivul instituției de a oferi o cât mai bună asistență medicală asiguraților, cât și cu prevederile programului de guvernare” declară Marian Burcea, președintele CNAS.

Roxana Maticiuc