Interviu cu conf. dr. Alin Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie

Dermatologia modernă depășește de mult granițele îngrijirii pielii. Tot mai multe afecțiuni dermatologice sunt înțelese astăzi ca boli inflamatorii sistemice, iar tratamentul lor presupune o abordare complexă, care include terapii inovatoare, fotoprotecție personalizată și echilibrul microbiomului. Conf. dr. Alin Nicolescu a explicat, cu ocazia celui de-al 25-lea Congres Național de Dermatologie, care sunt cele mai importante schimbări din specialitate și a demontat câteva dintre cele mai răspândite mituri despre sănătatea pielii.

Cum s-a schimbat abordarea bolilor dermatologice în ultimii ani?

Probabil cea mai importantă schimbare este faptul că nu mai privim multe boli dermatologice ca fiind simple afecțiuni ale pielii. Astăzi știm că numeroase dintre ele sunt boli inflamatorii sistemice, cu implicații asupra întregului organism. Dermatita atopică este un exemplu foarte bun. În trecut era considerată aproape exclusiv o alergie. Astăzi știm că este o boală inflamatorie complexă, iar formele severe pot avea consecințe asupra dezvoltării copilului, inclusiv asupra creșterii și sănătății osoase. În plus, acordăm din ce în ce mai multă atenție impactului psihologic al bolilor dermatologice. Pacienții cu afecțiuni cronice dezvoltă frecvent anxietate sau depresie, iar consilierea psihologică începe să fie recunoscută ca parte importantă a managementului acestor boli.

Care sunt cele mai importante tendințe și noutăți pe care le-ați remarcat la Congresul Național de Dermatologie din acest an?

Dermatologia evoluează într-un ritm foarte rapid. Anul acesta au fost prezentate numeroase noutăți privind tratamentele cu dispozitive medicale – lasere, lumină intens pulsată și alte proceduri utilizate atât în tratamentul, cât și în monitorizarea pacienților. În paralel, observăm o dezvoltare accelerată a dermatocosmeticelor, care nu mai reprezintă doar produse de îngrijire, ci fac parte integrantă din strategiile terapeutice moderne.

O altă direcție importantă este fotoprotecția, unde au apărut soluții noi și tot mai performante. Până acum discutam aproape exclusiv despre protecția împotriva radiațiilor UVB, exprimată prin SPF, și împotriva radiațiilor UVA. Astăzi există produse care oferă protecție și împotriva luminii albastre, respectiv a luminii vizibile emise de ecranele calculatoarelor, telefoanelor sau televizoarelor.

Nu trebuie să ne imaginăm că simpla utilizare a unui computer produce efecte dramatice asupra pielii. Însă pentru persoanele care petrec multe ore zilnic în fața ecranelor sau pentru pacienții cu afecțiuni pigmentare, această protecție suplimentară poate fi benefică. Important este că aceste produse păstrează protecția clasică împotriva UVA și UVB, iar protecția față de lumina albastră vine ca un avantaj suplimentar.

S-a discutat și despre fotoprotecția orală. Cum funcționează aceasta?

Da, este un subiect de mare interes. Există produse administrate oral care completează fotoprotecția și oferă o protecție uniformă întregului organism pentru o perioadă de timp, de regulă pe parcursul unei zile. Este însă foarte important de înțeles că aceste produse nu înlocuiesc cremele cu factor de protecție și nici măsurile clasice de evitare a expunerii excesive la soare. Ele reprezintă o metodă complementară, iar recomandarea este ca utilizarea lor să se facă la indicația medicului dermatolog, în funcție de profilul fiecărui pacient.

Expunerea la soare

Există încă multe mituri legate de expunerea la soare, în special în ceea ce privește vitamina D. Care este realitatea?

Da, unul dintre cele mai răspândite mituri este acela că trebuie să stăm cât mai mult la soare pentru a produce vitamina D. Expunerea moderată este suficientă. În schimb, expunerea excesivă produce stres oxidativ și poate afecta inclusiv mecanismele prin care vitamina D își exercită efectele în organism. Mesajul este unul foarte simplu: avem nevoie de soare, dar avem nevoie și de protecție. Echilibrul este esențial.

Ce recomandări aveți pentru persoanele cu afecțiuni dermatologice, mai ales în sezonul estival?

Nu există o recomandare universal valabilă. Fiecare afecțiune dermatologică are particularitățile ei și fiecare pacient trebuie evaluat individual. De exemplu, în psoriazis, expunerea moderată la soare poate avea efecte benefice și poate ameliora leziunile. Totuși, expunerea excesivă poate avea efectul invers și poate agrava evoluția bolii. În cazul lupusului eritematos, situația este diferită. Radiațiile ultraviolete reprezintă unul dintre factorii care pot declanșa sau agrava boala, motiv pentru care acești pacienți trebuie să respecte măsuri stricte de fotoprotecție.

De aceea recomandarea noastră este ca fiecare pacient să discute cu medicul dermatolog înainte de sezonul estival. Specialistul este cel care poate stabili cât timp poate sta la soare, ce produse de fotoprotecție sunt potrivite și dacă este necesară o protecție suplimentară.

Axa intestin- piele

Microbiomul este unul dintre cele mai discutate subiecte în medicina ultimilor ani. Ce rol are acesta în dermatologie?

Microbiomul reprezintă totalitatea microorganismelor împreună cu materialul lor genetic, iar microbiota se referă strict la microorganisme. După microbiota intestinală, cea cutanată este una dintre cele mai importante din organism. Astăzi știm că dezechilibrul microbiotei este implicat în numeroase afecțiuni dermatologice: dermatita atopică, acneea, rozaceea, pitiriazisul versicolor, psoriazisul și multe altele. De aceea insistăm foarte mult asupra unei îngrijiri corecte a pielii. Și excesul de produse agresive poate afecta microbiota la fel de mult ca lipsa igienei. O piele uscată, agresată, dezvoltă microfisuri care favorizează inflamația și infecțiile.

Legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea pielii este din ce în ce mai bine documentată. Vorbim despre axa intestin-piele, prin care modificările microbiotei intestinale influențează inflamația și răspunsul imun, inclusiv la nivel cutanat. Nu mai este doar un concept teoretic, ci o realitate demonstrată de tot mai multe studii.

De exemplu, rozaceea și aceea sunt influențate de microbiom. În rozacee există un dezechilibru al microorganismelor prezente în mod normal pe piele. Demodex folliculorum este un locuitor obișnuit al pielii, însă în anumite condiții se multiplică excesiv și poate declanșa reacții inflamatorii prin mecanisme imunologice.

În acnee, problema nu este simpla prezență a bacteriei Cutibacterium acnes, ci dezechilibrul dintre diferitele sale tulpini. Din acest motiv, antibioticele nu sunt întotdeauna soluția optimă, deoarece pot distruge bacteriile benefice și pot favoriza dezechilibrul microbiotei.

Cum influențează aceste descoperiri tratamentele actuale?

Terapiile moderne urmăresc nu doar reducerea inflamației, ci și refacerea echilibrului microbiotei cutanate. De aceea, dermatocosmeticele conțin din ce în ce mai frecvent ingrediente cu rol de prebiotic, probiotic sau postbiotic, care susțin dezvoltarea microorganismelor benefice și contribuie la refacerea barierei cutanate. Aceasta este una dintre direcțiile majore în dermatologia modernă: nu doar tratăm boala, ci încercăm să refacem echilibrul natural al pielii.