Specialiștii din gastroenterologie, infecțioase și sănătate publică, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Organizației Mondiale a Sănătății au făcut primul pas către Planul Național Strategic de luptă împotriva hepatitelor virale. Este prima întâlnire de acest gen din România, inițiată de Ministerul Sănătății, care și-a propus elaborarea unor acțiuni concrete prin care se urmărește eradicarea hepatitelor virale.
Sunt aproape 180 de milioane de persoane infectate cu virusul hepatitic C în lume. Dintre aceștia, aproximativ 17 milioane, ceea ce reprezintă cam 2% din populația adultă, trăiește în Europa și regiunea Europeană.
“În toată Europa există o preocupare deosebită pentru tratarea și eradicarea hepatitelor cronice virale, în principal a hepatitei C în care există o posibilitate nesperată de eficiență a tratamentului. Și atunci, în aceste condiții, ne gândim cum am putea face să intre cât mai mulți pacienți în program, chiar și cei cu boli ușoare, pentru că și ei sunt un risc de transmitere a infecției. Din păcate există câteva bariere, una dintre ele fiind cea financiară. Din estimările existente sunt 600.000 de pacienți infectați cu virusul C în țara noastră, deci ideea de a intra toți în tratament este aproape exclusă. Bugetul nu ar permite pentru că deja, cu 10.000 de pacienți tratați anual, este o foarte mare încărcare pe bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Un alt impediment ar fi că acești 600.000 de pacienți nu pot fi cunoscuți pentru că mulți dintre ei au boli ușoare, au numai infecție, fără afectarea ficatului. Ei nu știu că sunt bolnavi și nici noi nu-i putem depista dacă nu vin la medic. Și atunci se pune problema unei acțiuni active a celor infectați, iar acest lucru este foarte costisitor și din punctul de vedere al personalului, și din cel al costurilor care ar surveni. Al treilea impediment ar fi o posibilitate de organizare și prevederea unui plan strategic care să nu mai fie făcut pentru un an sau doi, ci pe o perioadă mai mare de timp. În aceste condiții, principala concluzie a întâlnirii de astăzi este să se formeze un fel de grup de lucru care să stabilească o strategie pe viitor și care să poată prevedea o eficientizare atât a depistării, cât și a tratamentului” a spus în cadrul întâlnirii prof. dr. Oliviu Pascu, președintele Comisiei de Gastroenterologie din cadrul Ministerului Sănătății.
În timp ce medicii gastroenterologi vorbesc despre tratarea bolilor cauzate de infecția cu virusul hepatic, medicii infecționiști susțin că trebuie găsite fonduri și pentru pacienții care au virusul, chiar dacă nu prezintă simptome.
„Așa cum este acum, programul nu este etic. Ce îi spun pacientului cu fibroză zero? Că trebuie să aștepte să fie mai grav? M-am săturat de strategii. Vreau un action plan: cine și ce face. Am făcut un calcul și pentru screening ar fi nevoie de 3 milioane de euro pe an, pentru campanii de educație este nevoie de un milion de euro pe an, PSP (pacient support program) – 250 de euro/pacient/24 de săptămâni și pentru registrul de hepatită, pe partea de suport tehnic – 25.000 de euro/an. Acești bani trebuie să ne gândim de unde îi luăm, pentru că ne trebuie” a susținut prof. dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Matei Balș.
Hepatita C este o boală care până în stadii avansate este aproape asimptomatică și mulți dintre pacienții infectați nu sunt conștienți de statusul lor HCV pozitiv până în stadii avansate de boală. În acest tablou global, mai puțin de 5% din indivizi sunt diagnosticați la nivel mondial și, anual, doar aproximativ 1% dintre ei primesc tratament.
„Medicii prescriptori din teritoriu au întâmpinat greutăți în prescrierea tratamentului din cauza protocolului. În acest sens încercăm să aducem câteva modificări. Avem deja un raport parțial de la jumătate din numărul de centre. Dar importante sunt rezultatele, și din prima experiență de anul trecut, rata de vindecare a fost de 98,3% din 5.800 de pacienți. Anul acesta am plecat de la 12.000 de pacienți și sperăm ca pe viitor să tratăm un număr cât mai mare. Prevenția este foarte importantă, iar după ’90 au apărut foarte multe cazuri de hepatita C. În aceste condiții, ce facem cu prevenția la tineri? Găsim soluții la Ministerul Învățământului? Nu știu dacă ar fi dorită o astfel de inițiativă, dar ar fi oportună” a declarat Marian Burcea, președintele CNAS.
“România alături de Letonia și Estonia au cel mai mare număr de persoane viremic infectate, cu hepatită C și este printre primele țări, alături de Italia și Spania care contribuie la cele peste 80% cazuri viremice în Europa. Cu alte cuvinte rămânem o pată de culoare din acest punct de vedere pe harta Europei, cu atât mai mult cu cât exportăm cu dărnicie aceste cazuri către Europa sudică și occidentală” a declarat prof. dr. Liana Gheorghe. Ea a mai adăugat că “avem două ținte de impact: prima este reducerea cu 90% până în anul 2030 a noilor infecții și reducerea mortalității prin sechelele tardivale a infecțiilor virale B și C cu 65%. Lucrul acesta este posibil printr-o suită de strategii grupate în cinci direcții principale:
- prevenție
- vaccinarea universală a nou-născuților cu trei doze vaccinale
- prevenirea transmisiei materno-fetale a hepatitei B
- siguranța transfuziilor de sânge și a administrării de injecții
- asigurarea cu 200 de seringi/persoană pentru consumatorii de droguri cu administrare intravenoasă”.
Pintre concluziile primei întâlniri multidisciplinare pentru eradicarea hepatitelor virale se numără:
- necesitatea existenței unui advisory board național care să privească toate probleme, începând de la screening, prevenție, până la tratament și follow-up;
- Leadershipul acestui advisory board va fi al Ministerului Sănătății care este creatorul de politici publice în țară și care trebuie să se implice personal, prin factori de decizie, dar și la nivel tehnic;
- Acest advisory board împreună cu un board mai restrâns vor trebui să elaboreze în următoarele luni, un plan de acțiuni, alături de o strategie. Unul dintre deadline-urile propuse pentru elaborarea acestor documente a fost luna octombrie.
“Hepatitele virale reprezintă o problemă de sănătate publică importantă pentru România. Am pornit de la consensul OMS și de la țintele OMS pentru regiunea Europa și am definit o serie de pași importanți în eradicarea virusului hepatic. Cert este că în următoarele luni ministrul Sănătății va trebui să aibă pe masă un document pe care să îl aprobe prin Ordin de Ministru, sau, cum spunea profesorul Rafila, prin HG, referitor la planul de luptă împotriva hepatitelor, pentru controlul și eradicarea lor până în 2035, cu urmărirea țintelor recomandate de OMS” a spus conf. dr. Corina Pop, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Roxana Maticiuc
