Industria farma cere un buget suplimentar pentru noile medicamente compensate

septembrie 18, 2017

Nouă medicamente noi urmează să intre pe listele de compensate și gratuite conform proiectului de hotărâre pentru modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații. Dintre acestea, cinci molecule se adresează pacienților care suferă de HIV/SIDA, iar restul sunt pentru tratamentul cancerului renal, diabetului, psoriazisului și bolilor cardiovasculare.

Proiectul de hotărâre a fost și motiv de dezbatere la Ministerul Sănătății, ocazie cu care reprezentanții APMGR au cerut eliminarea taxei clawback și au solicitat Guvernului să găsească bani pentru a permite accesul tuturor pacienților la tratamente.

"Nu avem nicio nemulțumire, ne asociem cu producătorii de inovative și cu asociațiile de pacienți în lupta pentru accesul la tratament. Nu înțelegem însă de unde se vor lua bugetele care vor acoperi aceste medicamente noi. În mod sigur ele vor fi acoperite din taxa clawback. Aceasta afectează în primul rând medicamentele generice, pe care le iau, să zicem, pacienții cardiaci care sunt vreun milion. Or, știm cu toții că insuficiența cardiacă poate să ducă la accident vascular cerebral sau la infarct miocardic. Din nefericire, noi nu o să mai putem fabrica aceste medicamente care costă trei sau patru lei pentru că introducerea moleculelor noi pe listă o să ducă la o taxă clawback de 30-35%", a declarat Viorica Predună, vicepreședintele  Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.

Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente a subliniat că România este cu mult în urma celorlalte țări europene în privința  rambursării unor medicamente noi. “Din aproape 300 de cereri de intrare pe lista de medicamente compensate, din 2014 până în prezent, inclusiv noi DCI-uri, noi indicații sau combinații în doze fixe, aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului și recunoscute ca fiind sigure și eficiente, doar o treime au fost incluse în lista de compensate, condiționat sau necondiționat. Din toate deciziile de compensare condiționată (90), mai puțin de 20% au fost efectiv implementate prin contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat, ceea ce înseamnă că mai mult de 70 de medicamente evaluate pozitiv de trei importante agenții naționale de evaluare a tehnologiilor medicale și compensate în alte state ale Uniunii Europene încă nu sunt compensate în România. Aceste argumente pun în discuție viteza și barierele metodologiei în vigoare prin care este decisă compensarea medicamentelor noi și arată nevoia unor ajustări pentru a preveni adâncirea decalajelor față de Uniunea Europeană", a explicat Dan Zaharescu.

Reprezentanții farma au spus că o soluție ar putea fi suplimentarea bugetului. "Bugetul este înghețat din 2011 la nivelul de 6 miliarde de lei. Am dori ca taxa clawback să fie eliminată de mâine. Propunerea noastră de clawback diferențiat este blocată la Ministerul Finanțelor, nu s-a întâmplat nimic, deși în toate demersurile pe care le-am făcut am arătat că am blocat investiții de 100 de milioane de euro, pentru că nu ne permitem să le mai facem din cauza taxei clawback.  Ne dorim ca taxa clawback să fie mai mică cu 35% pentru generice decât pentru inovative", a mai spus Viorica Predună.

La rândul său, Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii Naționale a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, a spus că pacienții așteptau de mulți ani aceste medicamente. "Atât timp cât de pe piața românească au dispărut deja 2.300 de medicamente în ultimii doi ani, lucrul acesta trebuie să ne îngrijoreze pe toți și să cerem Guvernului să ia măsuri. Este nevoie să li se creeze condiții pentru a rămâne pe piața românească pentru că numai așa pacienții vor putea fi tratați bine", a mai completat Iulian Petre.

Aceste medicamente noi ar trebui să poată fi prescrise bolnavilor cel târziu până la sfârșitul lunii viitoare. Însă reprezentantul ANMDM, Vlad Negulescu, a susținut că mai trebuie să fie finalizate două protocoale: cel pentru cancerul renal și protocolul pentru psoriazis.

Roxana Maticiuc

 

 

REVISTA POLITICI DE SĂNĂTATE

VIDEO

PROMO

Despre noi

Fie că vorbim de SUA, de România sau de orice altă ţară din lume, sistemele prin care autoritățile naționale încearcă să asigure sănătatea populaţiei se confruntă cu probleme.

De asemenea, fiecare țară are specificul ei în ceea ce privește sistemul de sănătate. Unele soluții sunt însă valabile pentru toată lumea, cu recomandarea de a le adapta la condițiile locale.

Mai multe detalii

Contact

Quinn Media S.R.L
str Plantelor, nr 13, ap 1 bis, sect 2, 023971, Bucuresti
CUI RO30684750
J2012010743408
RO97INGB0000999903241487
ING Bank N.V Amsterdam

Contact

Newsletter

© 2016 - 2026 Copyright Politici de sanatate - QUINN Media SRL. Toate drepturile rezervate