Un nou studiu, publicat în revista Nature, identifică genele care sunt necesare în celulele canceroase pentru ca imunoterapia să funcționeze, abordând problema de ce unele tumori nu răspund la imunoterapie sau răspund inițial, dar apoi se opresc în timp ce celulele tumorale dezvoltă rezistență la imunoterapie.

Studiul, realizat de Institutul Național al Cancerului (NCI), a fost condus de Nicholas Restifo, cercetător principal la Centrul NCI pentru Cercetarea Cancerului, cu coautori din Universitățile Georgetown, Harvard, Universitatea din New York, New York și Universitatea din Pennsylvania.

“Există un mare interes în imunoterapia cancerului, în special pentru pacienții care au cancer metastatic” a spus dr. Restifo. “Răspunsul la imunoterapie poate fi fantastic, dar dacă înțelegem de ce unii pacienți nu răspund, ne va ajuta să îmbunătățim tratamentele pentru mai mulți pacienți” a completat medicul.

Pentru a distruge tumorile, imunoterapia cancerului se bazează pe celulele T, un tip de celulă din sistemul imunitar. Dr. Restifo și colegii săi au arătat anterior că perfuzarea unui număr mare de celule T poate declanșa regresia completă a cancerului la pacienți. Aceștia și alții au arătat, de asemenea, că celulele T pot recunoaște direct și pot distruge celulele tumorale.

Cu toate acestea, unele celule tumorale sunt rezistente distrugere prin folosirea celulelor T. Pentru a investiga baza acestei rezistențe, cercetătorii au căutat să identifice genele din celulele canceroase care sunt necesare pentru a fi ucise de celulele T.

Lucrând cu o serie de celule tumorale de melanom, cercetătorii au folosit o tehnologie de editare a genei numită CRISPR care oprește expresia genelor individuale în celulele canceroase. Prin eliminarea tuturor genelor cunoscute, de codificare a proteinei în genomul uman, și apoi prin testarea capacității celulelor de melanom modificate genetic pentru a răspunde celulelor T, au găsit mai mult de 100 de gene care pot juca un rol în facilitarea distrugerii tumorilor de către celulele T.

O dată ce echipa a identificat aceste gene "candidate", au căutat dovezi suplimentare că aceste gene joacă un rol în uciderea mediată de celulele T. În acest scop, au examinat datele despre "activitatea citolitică" sau profilul genetic care arată că celulele canceroase răspund la celulele T, la peste 11.000 de tumori. Ei au descoperit că un număr de gene identificate în ecranul CRISPR ca fiind necesare pentru ca celulele tumorale să răspundă la celulele T, au fost într-adevăr asociate cu activitatea citolitică tumorală.

Roxana Maticiuc