Tratamentele pentru cancerul de sân au evoluat atât de mult în ultimul deceniu, încât medicii vorbesc acum despre vindecări miraculoase cu ajutorul medicamentelor, vorbesc despre chirurgie ca devenind, treptat, parte din istorie și despre tratamentul biologic, ca tendință majoră pentru cercetarea din următorii ani. Toate aceste idei au venit din partea a zeci de medici din toată lumea, prezenți la conferința „Pentru un limbaj medical comun în cancerul mamar”, organizată de Societatea Română de Chirurgie a Sânului și Oncologie. de Roxana Maticiuc

Pe parcursul celor trei zile de eveniment, au luat cuvântul peste 50 de invitați din țară și din străinătate (Austria, Egipt, Franța, Germania, Italia, Israel, Polonia, Turcia etc.) și au prezentat lucrări ce abordează cele mai moderne modalități de diagnostic și tratament pentru cancerul mamar. „Am avut bucuria să vedem din ce în ce mai multe mămici care au fost bolnave de cancer mamar și fie nu au avut niciodată copil, și după tratamentul acestei boli au avut primul copil, fie au avut unul, dar după tratament au mai născut, ceea ce este fantastic. Pe de altă parte, în această conferință am discutat despre toate noile metode de diagnostic și tratament. Sunt o mulțime de noi metode, dar este important cum le folosești și care este indicația lor. Tratamentul este din ce în ce mai specific, dar trebuie aplicat selectiv la fiecare pacient în parte, cum, de exemplu, metodele sofisticate, dacă au indicația incorectă, pot mai mult să încurce decât să aducă rezolvarea necesară”, a declarat prof. dr. Alexandru Blidaru, director al Departamentului de chirurgie și președinte al Senatului UMF „Carol Davila”, București.

În România, aproximativ cinci-șase mii de paciente se îmbolnăvesc anual de cancer și mor în fiecare an trei mii de femei din cauza acestei boli. La nivel mondial, incidența cancerului mamar este în creștere, motivul fiind acela că se depistează mai multe cazuri de cancer mai devreme, iar mortalitatea nu doar că nu este și ea în creștere, ci este chiar în scădere. Problema la noi în țară este faptul că depistarea se face mai târziu, în stadii avansate.

„Una dintre cauzele care duce la acest lucru este faptul că nu există program de screening, deci de depistare activă a bolii, și de ce să nu credem totuși că poate nici tratamentul pe care-l aplicăm nu este întotdeauna la fel de bun. Poate nu în centrele mari, dar există, ca peste tot în lume, o diferență de calitate a tratamentului în funcție de locul unde se face acest tratament”, a adăugat prof. dr. Alexandru Blidaru.

„Sunt foarte multe țări care au implementat programe de screening și asta este, desigur, foarte important. Nu putem schimba biologia unei tumori pentru că unele tumori sunt mai agresive, altele mai puțin agresive, dar le putem diagnostica într-un stadiu mai puțin avansat, deci, în esență, o tumoare agresivă diagnosticată în fază incipientă poate fi tratată și, ceea ce este și mai important, sunt șanse foarte mari de supraviețuire pe termen lung. Iar screeningul poate fi făcut, nu este scump, mamografia nu este foarte scumpă, merită efortul, dacă te gândești cât de mult costă tratamentul pacienților metastatici, dacă te gândești câte vieți se pot pierde. Și dacă gândești invers, câte vieți poți trata, cât te costă tratamentul, atunci screeningul capătă o și mai mare relevanță”, a spus prof. dr. Dan Hershko, de la Departamentul de chirurgie din Shelba Medical Center, Israel.

Una dintre concluziile evenimentului este că pentru cele mai bune rezultate, atât din punctul de vedere al supraviețuirii, cât și din cel al calității vieții, este necesar un loc care să se ocupe cu predilecție de această boală, care are experiență, care tratează multe paciente într-un an și care are o echipă formată  să comunice într-un limbaj medical comun cu toți specialiștii. De aceeași părere este și prof. dr. Bahadır Güllüoğlu, președinte SENATURK și profesor de chirurgie la Universitatea Marmara din Istanbul, care a declarat că „în zilele noastre chirurgia nu este singurul instrument pentru tratarea cancerului. Acum avem nevoie de o abordare multidisciplinară: asta înseamnă că ai nevoie de oncolog, patolog, radiolog, chirurg plastician, medic pentru recuperare fizică, ginecolog șamd. Nu poate fi „one man show”. Deci orice medic trebuie să înțeleagă că trebuie să facă muncă de echipă pentru a acorda tratamentul individualizat fiecărui pacient”.

Dincolo de echipa medicală, tratamentele pentru cancerul de sân au avut o evoluție spectaculoasă în ultimii zece ani. „Unele tratamente pot fi chiar foarte prietenoase, dacă pot spune așa, asta însemnând că pacientul nu ajunge să sufere. Acestui tip de îngrijire medicală noi îl spunem „croirea unui tratament în funcție de pacient”. Este important să știm, de asemenea, toate opțiunile pe care le avem, pentru că în urmă cu 60 de ani era o singură opțiune. Se făcea mastectomie, îndepărtând tot sânul, apoi chimioterapie și, după, radioterapie. Astăzi, avem multe opțiuni: operații minim invazive sau operații radicale cu reconstrucția sânului. Nu toți pacienții au nevoie de chimioterapie, avem moduri prin care putem aprecia care pacienți au nevoie de chimioterapie, care nu, sunt medicamente noi, pe care le numim medicamente biologice, radioterapia a avansat foarte mult, în sensul că tratează mult mai precis fără să facă rău, sunt pacienți care pot face operația în timp ce sunt sub tratament cu radioterapie, iar ziua următoare pot pleca acasă”, a adăugat prof. dr. Dan Hershko.

Prof. dr. Bahadır Güllüoğlu este de părere că, într-un viitor, chirurgia ar putea chiar să dispară cu totul din peisajul tratamentului cancerului de sân. „Chirurgia sau diagnosticarea precoce nu mai reprezintă o problemă în prezent sau, cel puțin, nu una la fel de importantă cum era în urmă cu 20 de ani. Acum, după ce vedem biologia tumorii, dacă este în stadiu avansat, după ce administrezi medicamentul potrivit, tumora se oprește din evoluție și revine la primul stadiu, deci este ca un fel de miracol, acum. În anumite grupuri de pacienți, când auzi de chimioterapie sau terapie țintită, fără niciun fel de operație, la unu din doi pacienți nu mai rămân celule tumorale. Deci chirurgia, poate într-un viitor, va dispărea și acesta este motivul care mă provoacă: chirurgia să devină istorie și totul să depindă de biologie. Pentru acest lucru este, de asemenea, nevoie de conștientizare, iar aceasta este cea mai mare problemă, acum”, a completat profesorul Güllüoğlu.