Politici de Sanatate

Drumul spre o medicină preventivă, predictivă și personalizată

10 februarie
12:49 2016
Drumul spre o medicină preventivă, predictivă și personalizată

Trecerea de la medicina curativă la cea preventivă este una dintre provocările majore ale tuturor sistemelor de sănătate din Europa. Deocamdată, nu putem vorbi despre o dezvoltare uniformă a medicinei preventive, predictive și personalizate în spațiul european, însă există pași importanți realizați în această direcție, susține dr. Vincenzo Costigliola, fondator și președinte al Asociației Medicale Europene și al Asociației Europene de Medicină Preventivă, Predictivă și Personalizată.

Cum ați descrie progresele înregistrate până în prezent în domeniul medicinei preventive?

Actualele sisteme de sănătate și schimbarea de paradigmă de la medicina reactivă la cea predictivă, preventivă și personalizată încep să fie dezvoltate în mod eficient în anumite zone terapeutice, cum ar fi oncologia, virusologia și bolile inflamatorii. Există o înțelegere mai profundă a bolii la nivel molecular, ceea ce ne permite să identificăm subtipuri moleculare ale bolii cu ajutorul noilor teste de diagnostic. Aceste afecțiuni sunt grav debilitante și pun viața în pericol, iar alegerea greșită a terapiei poate avea un impact semnificativ asupra mortalității și morbidității. Dezvoltarea medicinei predictive, preventive și personalizate în alte arii terapeutice, cum ar fi neuroștiințele și bolile cardiovasculare, presupune o provocare mai mare și de aceea progresele nu sunt foarte mari. Acest câmp în curs de dezvoltare ar putea aduce schimbări radicale în domeniul asistenței medicale, dar deocamdată suntem abia la început. Lipsește o abordare structurată pe termen lung pentru a încuraja inovarea în acest domeniu și pentru a facilita adoptarea rapidă a acestui tip de medicină în practica clinică.

De ce este nevoie pentru ca medicina predictivă, preventivă și personalizată să fie implementată cu succes?

În primul rând, de încredere din partea industriei cum că investițiile în tehnologii și programe axate pe acest tip de medicină vor oferi randament. O componentă esențială este și garantarea că pacienții au acces în timp util la medicamente inovatoare. În al doilea rând, este nevoie de un mediu stabil de rambursare, care să ofere industriei o imagine clară a modului în care inovarea va fi răsplătită. Nu în ultimul rând, sunt necesare standarde clare de reglementare, care să includă o evaluare a obiectivelor clinice și a valorii societale, orientări privind un design inovator al studiilor clinice și cadre legale pentru utilizarea seturilor de date generate retroactiv.

Cum pot țările europene să‑și îmbunătățească activitatea pentru a stimula domeniul medicinei personalizate?

Există o nevoie puternică pentru influențarea părților interesate (organisme de standardizare, factori de decizie, de reglementare, utilizatori) pentru a promova crearea unui nou curriculum universitar care să includă acest tip de medicină. Trebuie să dezvoltăm o nouă cultură între experții din sănătate, pentru a promova cercetarea multidisciplinară și domeniul educațional al medicinei personalizate. Ea va fi adoptată la scară largă doar dacă vom reuși să oferim statului și plătitorilor dovezi clare privind eficacitatea și sustenabilitatea acestor practici. Astfel, adoptarea medicinei personalizate în abordări diagnostice și terapeutice trebuie să se bazeze pe studii prospective bine concepute, cu rezultate clinice favorabile.

Unul dintre obiectivele Asociației Medicale Europene este îmbunătățirea profesiei medicale în contextul european. Putem vorbi despre o practică medicală armonizată sau există încă disparități în Europa?

Uniunea Europeană este singura entitate socială, politică și economică în care libera circulație este legală. Această filosofie se bazează pe ideea că profesioniștii care pot trata cetățenii unui stat membru pot trata și cetățenii altor state membre. Un obiectiv important este acela de a încuraja toate statele membre să ofere o pregătire medicală de specialitate de cea mai înaltă calitate. Referitor la disparități, acestea sunt încă rezultatul unor împrejurări istorice, culturale, sociale și politice.

Una dintre inițiativele EMA în care România este implicată este proiectul H-CARE, un program de formare pentru vânzătorii de dispozitive medicale, tehnologii de asistare si suplimente alimentare. Cum funcționează proiectul și care este contribuția românească?

Acest program inovator a fost lansat în 2014, având șase parteneri din cinci state membre ale Uniunii Europene – Turcia, Bulgaria, România, Austria și Belgia. Numit „Launching of Sector Skills Alliance for Training & Apprenticeship of Health Care and Food Supplements Salespersons” (H-CARE), proiectul contribuie la strategia Europa 2020, în special la obiectivul privind creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în UE la 75% până în 2020, ajutând oamenii să învețe noi competențe și să se adapteze schimbărilor de pe piața forței de muncă. Proiectul răspunde acestor cerințe, oferind oportunități pentru includerea șomerilor sau angajaților prost plătiți în piața locurilor de muncă a Uniunii Europene.

România contribuie la acest proiect prin Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, care va ajuta la realizarea cursurilor și a curriculei necesare.

Pe site-ul EMA este precizat că Atlasul de sănătate din România este în lucru. Când va fi terminat și care este rolul major al acestui instrument?

Mobilitatea pacienților există din cele mai vechi timpuri. În secolul XX, s-a observat o creștere remarcabilă a acestui fenomen datorită tehnologiilor rapide și sigure de informație, transport și comunicații. Deși pacienții ar prefera să se trateze cât mai aproape de casă, ei sunt pregătiți să caute cel mai bun tratament, după caz, la nivel local, regional, național și internațional.

Acest Atlas de asistență medicală în Europa se dorește a fi un instrument de referință pentru medici și pacienți. Oferă o imagine de ansamblu a fiecărei țări, furnizând o listă a resurselor locale, cum ar fi legislația în vigoare, școlile medicale, centrele de formare, centrele de excelență, spitale, clinici, medici, asistenți, reviste științifice, facilitând căutarea și identificarea celei mai adecvate unități medicale. Dacă unul dintre pacienții mei, de exemplu, s-ar muta în România, aș dori să știu către ce medic sau centru medical îl pot îndruma, astfel încât să primească cea mai bună îngrijire posibilă.

Mirabela Viașu

 

Alte articole

TOP

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: