Interviu cu Adrian Grecu,  Country Manager Mylan România

de Roxana Maticiuc

Cine este Mylan? 

Compania Mylan a fost înființată, în 1961, de doi tineri întreprinzători americani, Milan Puskar și Don Panoz. Când s-au întors din armată, unde se cunoscuseră, s-au gândit să facă distribuție de medicamente în Virginia de Vest, însă existau deja distribuitori consacrați care acopereau piața, astfel că s-au gândit să acopere piețele mai mici, rurale, neatinse de distribuitorii mari. A durat un an până când au realizat că nu aveau scala și nici gradul de penetrare dorit, așa că au decis să se orienteze spre o activitate cu mai multă valoare adăugată, adică producția.

Inițial, Mylan a produs pentru alte companii și, după multe suișuri și coborâșuri pe parcursul a aproximativ 20 de ani, și-a dezvoltat o expertiză și 0 reputație foarte solide, ajungând să producă pentru companii consacrate la acea vreme din industria farmaceutică. Ulterior, a început să producă sub propriul nume, cei doi luându-și destinul în propriile mâini. Încă de la început, ei au convenit că, pentru a te diferenția, trebuie să ai produse de calitate. Calitatea rămâne una dintre valorile fundamentale ale companiei. Ne mândrim că avem același standard de calitate peste tot în lume, oriunde ar fi fabrica, în SUA, în Franța, în Irlanda sau în India. Apoi a venit anul 1984, care a fost unul de turnură în SUA, întrucât atunci s-a propus și s-a votat un act numit Hatch-Waxman, prin care să se îmbunătățească accesul produselor generice pe piață. Mylan, cu o expertiză de 23 de ani în domeniu, a crescut atât organic, cât și prin achiziții, astfel încât în anul 1991 a devenit o companie de 100 de milioanede dolari, preponderent prezentă în SUA. În jurul anilor 2006-2007, Mylan a achiziționat businessul de generice al lui Merck AG din Germania, ceea ce i-a asigurat prezența pe piața din Europa. Aproximativ în aceeași perioadă, a fost achiziționată și compania Matrix din India, cu care Mylan era deja în parteneriat, aceasta fiind unul dintre cei mai mari producători de retrovirale. În felul acesta, Mylan și-a dezvoltat capacitatea de producție pe antiretrovirale la costuri competitive și, pe de altă parte, și-a consolidat prezența în Europa. De altfel, Mylan este unul dintre liderii pe segmentul de antiretrovirale în piețele emergente. Au mai urmat achiziții, iar în urmă cu doi ani a fost cumpărat și businessul de medicamente mature al Abbott-ului și, în urma acestei achiziții, Mylan și-a făcut prezența și în România. Așa cum viziunea companiei este aceea de a oferi produse de calitate și accesibile celor șapte miliarde de oameni ai acestei planete, noi am transpus-o aici, în a oferi produse de calitate și accesibile pentru 20 de milioane de români.

Consumul de generice de la noi din țară este undeva la 25% din totalul de medicamente. Ar trebui acest tip de medicament încurajat?

Prima întrebare ar fi: care este necesarul de generice? Când ne gândim la o cifră, trebuie să știm la ce ne raportăm. Dacă într-o țară europeană consumul de generice este de 50%, înseamnă că aceea este cifra corectă sau pur și simplu ne-am luat o referință spre care ne dorim să ne îndreptăm? De ce acea referință? Este comparabilă cu situația din România? Apoi, de ce genericele trebuie să aibă o pondere și inovativele altă pondere? Până la urmă, care este obiectivul? Dacă obiectivul este reducerea costului, poate autoritatea ar trebui să își redefinească strategia și să stabilească un buget pentru medicamentele generice și mature și un alt buget pentru medicamentele inovative. În felul acesta, nu ar mai fi discuții nici pe subiectul clawback diferențiat, în care un producător consideră că plătește pentru creșterea altuia.

Să nu uităm că România are una dintre cele mai mici speranțe de viață din Europa și că alocă unul dintre cele mai mici procente din PIB în Sănătate. Trebuie să conștientizăm că resursele alocate în Sănătate nu sunt un cost, ci o investiție, însă o investiție care dă rezultate pe termene mediu, respectiv lung.

Care ar fi problemele pe care le-ați întâmpinat, cauzate de restricții bugetare sau de legislația de la noi
din țară?

Una dintre probleme este subfinanțarea. Cu siguranță, în România se investește puțin, în raport cu nevoia reală. Alte obstacole ar fi cele legate, în general, de viteza cu care se aprobă un medicament, de obținerea prețului și rambursării acestuia. Nu în ultimul rând legislația, care nu numai că lasă loc interpretărilor, dar și suferă schimbări neașteptate, cu efecte nefaste pe termen lung asupra întregului sistem de sănătate, dar și asupra imaginii României. Un exemplu în acest sens ar fi faimosul articol 8.1 care, dacă este analizat cu atenție, este foarte clar că nu este în beneficiul pacientului român.

Care sunt planurile companiei pe termen mediu și pe termen lung?

Dorim să ne lărgim portofoliul, pentru că la acest moment suntem prezenți în domeniul cardio-metabolic, în CNS, în gastro, în durere și, recent, în urma achiziției companiei Meda din Suedia, ne-am asigurat și prezența pe alergologie și dermatologie. Însă pe termen lung dorim să acoperim cât mai multe arii terapeutice care se aliniază viziunii companiei de a oferi medicamente de calitate la prețuri accesibile pentru 20 de milioane de oameni din România.

De curând, v-ați alăturat APMGR.
De ce ați făcut acest pas?

Încă de la începuturi, în SUA, Mylan a jucat un rol activ în industria de generice, la formarea și la reglementarea acesteia. Dacă nu mă înșel, cred că a fost printre membrii fondatori ai asociației producătorilor de generice din SUA. În acest moment, președinția asociației din SUA este deținută de CEO-ul nostru. În Europa, Medicines for Europe este prezidată, de asemenea, de CEO-ul nostru european. Așadar, Mylan vrea să fie prezent și activ alături de ceilalți jucători din piață și, în parteneriat cu autoritățile, să contribuie la formarea și la dezvoltarea unor politici de sănătate sustenabile, în special în ceea ce privește accesul pacienților români la medicamente de calitate și accesibile. Așadar, intrarea noastră în asociația din România este un pas natural.

Cum vi se pare comunicarea cu autoritățile din România?

Doresc să felicit profesionalismul cu care noua echipă de la Ministerul Sănătății abordează provocările din sistem. Am observat o deschidere către dialog și comunicare cu toți jucătorii din sistem și o abordare pragmatică a problemelor existente, cu obiectiv foarte clar de îmbunătățire a sistemului de sănătate în beneficiul pacientului român.