Politici de Sanatate

„Alfabetizarea pacientului, esențială pentru a căpăta autoritate”

24 noiembrie
11:27 2016
„Alfabetizarea pacientului, esențială pentru a căpăta autoritate”

Interviu cu Vytenis Andriukaitis, Comisarul European pentru Sănătate și Siguranță Alimentară

Care sunt prioritățile pentru cea de-a doua jumătate a mandatului dumneavoastră?

Mai sunt multe lucruri pe care vreau să le fac până la sfârșitul mandatului. În anii următori, mă voi concentra pe sprijinirea țărilor Uniunii Europene în efortul lor de a face față provocărilor din sistemul de sănătate, dar și amenințărilor majore din sănătate cum este, de exemplu, rezistența antimicrobiană (AMR).

În primul rând, este clar că persoanele de decizie, atât oameni politici, cât și specialiști, au nevoie de informații fiabile, bazate pe indicatori buni, de date solide și analize periodice, pentru a ajuta la formularea celor mai eficiente politici de sănătate.  Acesta este motivul pentru care am anunțat recent inițiativa 2016-2017 „State of Health in the EU”, cu scopul de a aduce laolaltă expertiza recunoscută la nivel internațional pentru a stimula capacitatea de analiză și de a crește disponibilitatea informațiilor științifice fiabile, comparabile și de înaltă calitate în sănătate. Acest lucru va ajuta la identificarea principalelor provocări în domeniul sănătății și va sprijini statele membre în elaborarea propriilor politici bazate pe lucruri concrete.

În al doilea rând, întrucât toate țările UE se străduiesc să facă mai mult cu mai puțin, aș vrea să se intensifice cooperarea în domeniul HTA de la nivelul Uniunii Europene. Colaborarea în acest domeniu este un exemplu clar de valoare adăugată a UE, având în vedere că poate ajuta factorii de decizie să formuleze politici de sănătate în timp util, sigure, eficiente și rentabile din punctul de vedere al costurilor.

Comisia a publicat recent o evaluare a impactului inițial, care prezintă diverse opțiuni pentru o cooperare permanentă și durabilă a UE privind HTA. Următoarea mea prioritate este să adun punctele de vedere din partea tuturor părților interesate de această inițiativă, astfel încât să ne asigurăm că vom adopta cea mai bună opțiune posibilă.

Desigur, criza refugiaților rămâne o prioritate imediată. Europa și statele membre trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că migranții primesc asistența medicală de care au nevoie. Migranții care intră în Europa sunt, în general, sănătoși. În orice caz, greutățile călătoriei și condițiile din locurile supraaglomerate sunt o povară uriașă asupra sănătății fizice și mentale a persoanelor sosite.

Situația pune însă o presiune enormă pe țările din prima linie, în special în Grecia, care se confruntă deja cu dificultăți economice severe. Personal, mă angajez să fac tot ceea ce pot, cât timp dețin portofoliul de Sănătate, să atenuez presiunea actuală.

Rezistența la antimicrobiene (AMR) este de multă vreme o prioritate pentru Comisie și mă angajez, în termenul mandatului meu, să continui să sprijin țările UE în eforturile de combatere a AMR, și să contribui la construirea unui parteneriat solid la nivel internațional.

Care este situația în acest moment în ceea ce privește rezistența antimicrobiană? Cum veți colabora cu guvernele altor state pentru a rezolva această problemă?

Este, într-adevăr, una dintre cele mai mari provocări de sănătate cu care ne confruntăm. Numai în Uniunea Europeană, 25.000 de oameni mor în fiecare an din cauza unei infecții cauzate de o bacterie rezistentă la antibiotice. Acest lucru are ca rezultat costuri medicale suplimentare și pierderi de productivitate de cel puțin 1,5 miliarde de euro în fiecare an. Dacă nu vom schimba tendința actuală, 300 de milioane de oameni din întreaga lume vor muri prematur din cauza rezistenței la medicamente în următorii 35 de ani.

UE a fost activă în domeniul rezistenței antimicrobiene (AMR) timp de mai mult de 15 ani. Comisia a lansat în noiembrie 2011 un plan de acțiune pe cinci ani împotriva AMR. Planul a fost bazat pe o abordare globală care implică toate sectoarele și aspectele legate de AMR (sănătatea publică, sănătatea animală, siguranța alimentară, de cercetare, utilizarea non-terapeutică a substanțelor antimicrobiene). Această abordare vizează consolidarea, prevenirea și controlul AMR în toate sectoarele și garantarea disponibilității unor agenți antimicrobieni eficace.

Suntem în ultimele luni ale acestui plan de acțiune și putem spune că a avut o valoare adăugată clară, acționând ca un simbol al angajamentului politic, care servește pentru a stimula acțiunile din cadrul statelor membre și cooperarea internațională consolidată. Acesta a furnizat, de asemenea, un cadru care să ghideze și să coordoneze activitățile privind AMR la nivel internațional în domeniul monitorizării și supravegherii, dar și pentru cercetare și dezvoltare.

Cu toate acestea, trebuie să facem mai mult. Deși s-au înregistrat progrese semnificative în unele țări din UE, situația continuă să se agraveze în altele. Utilizarea antibioticelor, atât pentru oameni, cât și pentru animale, este încă în cantități prea mari, iar cu aceste bacterii care își dezvoltă rezistența chiar și la ultima linie de antibiotice nu avem timp de pierdut. Acesta este motivul pentru care dorim să avem un set de acțiuni concrete pe termen mediu și pe termen lung, să facem din UE regiunea cu cele mai bune practici privind AMR, să stimulăm cercetarea, dezvoltarea și inovarea împotriva AMR și să conturăm agenda globală prin practicarea la scară largă a acțiunilor Uniunii Europene.

În țări precum România, în care sistemul de sănătate este subfinanțat, pacienții nu au acces la tratamente inovative. Ce soluții s-ar putea găsi?

Un nivel adecvat de finanțare este esențial pentru a ne asigura că toți cetățenii au acces la asistență medicală de bună calitate, în timp util, și că toate costurile cu asistența medicală de specialitate nu îi duc pe pacienți în pragul sărăciei. Acest nivel adecvat variază, bineînțeles, de la o țară la alta. De asemenea, acest lucru depinde de organizarea sistemului de sănătate în cauză, precum și de diferiți factori economici. Cu toate acestea, o finanțare adecvată nu este suficientă pentru a garanta accesul la îngrijire de bună calitate. Alți factori, cum ar fi accesibilitatea asistenței medicale și disponibilitatea medicamentelor, profesioniștii calificați și dotările necesare, sunt la fel de importante.

Când vine vorba despre îmbunătățirea accesului la inovare, sunt disponibile diverse instrumente, dintre care unele au fost promovate deopotrivă atât de către Comisie, cât și de către guvernul român, în cadrul programului de asistență financiară din România. Un exemplu este HTA – Health Technology Assessment, care poate ajuta persoanele de decizie să obțină cel mai bun raport cost-avantaj în momentul formulării politicilor de sănătate, să radieze medicamentele ineficiente și să pună în aplicare achizițiile centralizate de medicamente și dispozitive medicale pentru a crea economii necesare îmbunătățirii sistemului de sănătate.

Care sunt cele mai mari provocări din sistemul de sănătate actual?

Tendința de îmbătrânire din Europa va continua în deceniile viitoare. Speranța de viață a crescut în toate țările UE. Durata medie de viață a crescut de la 74 de ani, în 1990, la 80 în 2015, iar până în 2060 speranța de viață va fi crescut cu mai mult de șapte ani pentru bărbați și șase pentru femei[1].

În paralel cu această tendință demografică, povara bolilor cronice este în creștere. De exemplu, în UE, aproximativ 32 de milioane de adulți cu vârsta cuprinsă între 20 și 79 de ani au diabet zaharat și rate de creștere a obezității, iar numărul este probabil să crească. Mai mult decât suferința umană, bolile cronice reprezintă o povară foarte mare în bugetul asistenței medicale – tratarea acestora reprezintă 70% până la 80% din totalul costurilor de asistență medicală.

După părerea mea, cea mai importantă provocare în Sănătate cu care se confruntă Europa în prezent este să păstreze populația într-o stare bună de sănătate pentru cât mai mult timp posibil. Investiția în resursele de promovare a sănătății va permite oamenilor să continue să contribuie la societate pe măsură ce îmbătrânesc și să prevină sau să întârzie bolile cronice. Pentru a promova starea bună de sănătate, trebuie abordați în primul rând factorii de risc: alimentația nesănătoasă, lipsa de activitate fizică, fumatul, alcoolul sau stresul.

În acest context, Comisia urmărește să ajute țările UE să atingă obiectivele convenite la nivel internațional pentru bolile netransmisibile, pe baza obiectivelor Organizației Mondiale a Sănătății, prin acțiuni prin care UE poate aduce cea mai mare valoare adăugată. Am dezvoltat deja o infrastructură solidă care ajută la atingerea acestor obiective, incluzând aici rețele, legislația (privind tutunul, de exemplu), instrumente de finanțare și platforme de cooperare (în materie de alimentație, alcool, obezitate etc.).

Scopul meu este să construiesc pe această fundație și să îmbunătățesc sinergiile în toate domeniile de politică pentru a încuraja promovarea sănătății. De exemplu, pentru a îmbunătăți nutriția și pentru a reduce obezitatea, lucrăm cu industria alimentară pe reformularea alimentară, definirea orientărilor privind achizițiile publice pentru produsele alimentare în mediul educațional, sprijinirea distribuției de fructe și legume în școli prin intermediul instrumentelor noastre de politică în agricultură, precum și promovarea proiectelor-pilot și schimbul de bune practici. De asemenea, ne dezvoltăm cunoștințele aprofundate la nivelul Uniunii Europene și pe cele specifice fiecărei țări, astfel încât să putem sprijini în continuare eforturile statelor membre. Cu cât ne concentrăm pe prevenție acum, cu atât vom plăti mai puțin pe tratamente în viitor.

Credeți că BREXIT-ul va afecta politicile de sănătate la nivel european?

Permiteți-mi să vă reamintesc faptul că politicile de sănătate publică rămân în competența guvernelor naționale și că legislația UE în acest domeniu este limitată. În ceea ce privește viitoarele negocieri cu Marea Britanie, ele vor începe doar atunci când guvernul britanic activează „Articolul 50” din Tratat. Între timp, Comisia nu va specula și își va continua activitatea în toate domeniile, inclusiv în sănătatea publică și siguranța alimentară, în toate statele membre.

Ce ați recomanda organizațiilor de pacienți din România să facă astfel încât să aibă o reprezentare mai puternică?

Alfabetizarea pacientului este esențială pentru a căpăta autoritate. Îmbunătățirea sistemelor informatice de sănătate și, în special, soluțiile de e-Health care au fost puse în aplicare de către guvernul român pot ajuta pacienții să aibă un cuvânt de spus atât în ceea ce privește sistemul de sănătate, cât și în relația lor cu profesioniștii din domeniul sănătății. În plus, se recomandă cooperarea și schimbul de bune practici cu organizații similare din alte state membre.

În Bulgaria, de exemplu, reprezentanții pacienților sunt membri ai „Partnership for Health”, un organism consultativ al Consiliului de Miniștri, și sunt implicați în discuții cu privire la diferite aspecte legate de domeniul sănătății din această țară. Este un rol pe care organizațiile de pacienți îl pot urmări în alte state ale UE, aducând vocile lor mai aproape de cei care iau decizii politice.

În cele din urmă, Comisia se asigură că părțile interesate și cetățenii pot avea vocile auzite atunci când politicile la nivelul UE sunt în curs de elaborare. Două exemple îmi vin acum în minte: în curând, va fi lansată consultarea publică cu privire la cea mai bună opțiune posibilă pentru o cooperare permanentă și durabilă a UE privind ETM și consultarea în curs de desfășurare cu privire la Comunicarea Comisiei în legătură cu un pilon european al drepturilor sociale, care include principiul „accesul universal la asistență medicală”, deschisă până la 31 decembrie 2016. Îi invit astfel pe pacienții români să se folosească de astfel de oportunități pentru a contribui la conturarea viitoarelor politici sociale de sănătate.

Sunteți primul comisar european care este și medic. Cum influențează experiența dumneavoastră medicală poziția pe care o ocupați în prezent?

Experiența mea ca medic și chirurg cardiac timp de mai mult de 20 de ani este esențială în munca mea de zi cu zi. Cum poți să înțelegi mai bine îngrijorările pacienților și așteptările profesioniștilor din Sănătate dacă nu atunci când ai interacționat în mod direct cu foști și actuali angajați din Sănătate? Cum poți să ai un unghi de vedere mai bun asupra sistemului de sănătate dacă nu atunci când ai o întreagă carieră petrecută în interiorul acestui sistem? În domeniul siguranței produselor alimentare, unde deciziile bazate pe exemple concrete au la bază cercetări științifice, experiența unui medic este mai mult decât utilă când ești în situația de a lua decizii importante.

Există o inițiativă regională demarată de PACT, în care sunt implicate și România, și Bulgaria. Credeți că o asemenea inițiativă poate fi implementată având în vedere diferențele dintre legislații?

România și Bulgaria, la fel ca alte țări membre, muncesc din greu pentru a îmbunătăți accesul cetățenilor lor la inovare, la prețuri accesibile și sustenabile. Aspectele juridice sunt doar una dintre barierele care trebuie depășite pentru a atinge acest obiectiv, dar eu sunt convins că diferitele grupuri de state membre care se confruntă în prezent cu costuri de inovare ridicate vor găsi soluții eficiente pentru a oferi acces la inovațiile relevante pe teritoriile lor.

 

[1] Source: Annual Ageing Report, European Commission, 2015: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2015/ee3_en.htm

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: