Raportul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) “Supravegherea și monitorizarea tuberculozei în Europa 2021” (cu datele din 2019) arată că România ocupă în continuare primul loc în Uniunea Europeană ca număr de cazuri noi şi recidive raportate anual.
În 2019, România a raportat un sfert (23,4%) din totalul de 49.752 de cazuri de TBC raportate de cele 29 de țări din Uniunea Europeană (UE) / SEE (Spaţiul Economic European).
Rata de notificare a cazurilor de TBC în România a fost, la rândul său, cea mai mare de pe teritoriul UE/SEE: 59,9 de cazuri la 100.000 de locuitori, urmată de Lituania, cu 37,9 de cazuri la 100.000 de locuitori
România a raportat cele mai ridicate rate de notificare în rândul copiilor sub 15 ani: 14,1 cazuri la 100.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 4 ani și 12,2 cazuri la 100.000 cu vârsta cuprinsă între 5 și 14 ani
În Regiunea OMS Europa, 18 țări sunt considerate cu prioritate ridicată cu privire la TBC, iar România se află printre ele: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Letonia, Lituania, Republica Moldova, România, Federația Rusă, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. Ca incidenţă, România ocupă locul 8 în regiune, cu 57,1 cazuri la 100.000 de locuitori. 19.7% din cazurile raportate de țara noastră reprezintă cazuri tratate anterior. Potrivit raportului, motivele pentru procentul ridicat de cazuri tratate anterior includ eșecul clinic sau respectarea slabă a tratamentului în episoadele de tratament anterioare și posibila re-infecție și clasificare greșită în timpul episodului curent de tratament.
O persoană cu tuberculoză nediagnosticată va infecta alte persoane sănătoase din preajma sa
Anual, pe data de 24 martie este marcată Ziua Mondială a Tuberculozei, pentru a sensibiliza publicul cu privire la consecințele devastatoare de sănătate, sociale și economice ale bolii și pentru a intensifica eforturile în vederea stopării epidemiei globale de TBC. Tema acestui an este ”Timpul trece”
”Ultimul an a fost extrem de provocator pentru toată lumea. Pacienții cu tuberculoză s-au trezit peste noapte cu spitalele transformate în unități COVID-19. Din cauza pandemiei, oamenii au devenit mai reticenți în a se duce la medic când se simt rău, iar asta a dus la o subdiagnosticare a cazurilor de tuberculoză și, mai mult decât atât, la o diagnosticare târzie. Ceea ce înseamnă că pacienții ajung foarte târziu la medic, când deja boala se agravează și devine din ce în ce mai greu de tratat. O persoană cu tuberculoză nediagnosticată va infecta alte persoane sănătoase din preajma sa. De aceea, este foarte important ca tuberculoza să fie diagnosticată cât mai rapid. În continuare, o parte din pacienții cu tuberculoză nu au acces la tratamentul corect care-i poate vindeca”, atrage atenția Ștefan Răduț, vicepreședinte Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă din România (ASPTMR).
Potrivit managerului Institului Național de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, s-a înregistrat o scădere cu 35% a cazurilor diagnosticate de tuberculoză. ”Această scădere de 35% pe care o vedem acum în datele statistice înseamnă pacienţi mai puţini în spitalele de pneumoftiziologie din România, înseamnă pacienţi mai puţin în dispensarele TB şi nu pentru că noi, pneumologii, nu am fost acolo şi nu suntem în continuare la locurile noastre, ci pentru că frica a paralizat tendinţa pacientului de a se adresa atunci când are o problemă respiratorie medicului pneumolog”, a spus dr. Beatrice Mahler la conferinţa organizată de Institutul ”Marius Nasta” în contextul Zilei Mondiale a Tuberculozei 2021.
Legislație și proiecte
Ministerul Sănătății derulează, în prezent, un proiect amplu – „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” – finanțat prin Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei din Grantul ROU-T-MOH. ”Tuberculoza este o boală infecțioasă care poate fi prevenită. Cu toate acestea, este încă o problemă majoră de sănătate publică în România, și nu numai. Acțiunile eficiente de prevenție și tratament trebuie să fie în continuare o prioritate pentru sistemul de sănătate. Tranziția la modelul centrat pe pacient al îngrijirilor medicale ambulatorii și dezvoltarea unui cadru cuprinzător de monitorizare și evaluare pentru controlul tuberculozei sunt esențiale. De asemenea, este foarte important rolul organizațiilor non-guvernamentale care susțin activitățile de control al tuberculozei prin furnizarea asistenței și prin acțiunile desfășurate în rândul categoriilor sociale vulnerabile, în situații de risc, prin dezvoltarea unui model integrat de servicii bazate pe comunitate”, a declarat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.
În cadrul proiectului, Ministerul Sănătății desfășoară activități în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății și Fundația Romanian Angel Appeal prin care beneficiază de un pachet de măsuri de asistență tehnică internațională și națională. Printre principalele obiective se numărăr consolidarea capacității României de a elabora și implementa strategii naționale, planuri de acțiune și programe naționale de sănătate, în special în domeniul bolilor transmisibile, inclusiv tuberculoza, elaborarea unei legislații care să asigure o acoperire universală a sănătății populațiilor-cheie, îmbunătățirea eficienței fondurilor publice pentru serviciile de sănătate prin reconstituirea modelului de îngrijire din spitale, bazat pe servicii ambulatorii și comunitare, îmbunătățirea rezultatelor tratamentului în rândul populațiilor cele mai vulnerabile, nedeservite, în situații de risc, prin dezvoltarea unui model integrat de servicii bazate pe comunitate și consolidarea răspunsurilor comunitare, a sistemelor și a angajamentului pentru controlul bolilor, prin lărgirea implicării organizațiilor societății civile și a altor părți interesate din comunitate pentru a răspunde mai bine nevoilor populațiilor cheie și vulnerabile.
În privința măsurilor legislative, anul acesta a intrat în vigoare Ordinul nr. 2.087/1.822/2020 pentru aprobarea Metodologiei şi a condiţiilor de acordare a indemnizaţiei lunare de hrană cuvenite persoanelor diagnosticate cu tuberculoză tratate în ambulatoriu și s-au incheiat protocoale de colaborare privind schimbul de date pentru acordarea indemnizației lunare de hrană dintre direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.
Tot în cadrul proiectului, Ministerul Sănătății desfășoară o colaborare cu organizații non-guvernamentale, precum Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) pentru servicii sociale de sprijin, precum cele de intervenție în stradă pentru persoane fără adăpost, persoane cu diferite adicții, victime ale violenței în familie, victime ale dezastrelor naturale.
Strategia Națională de Control a Tuberculozei
De asemenea, va fi evaluată și revizuită Strategia Națională de Control a Tuberculozei în România 2015 – 2020, dar și extinsă până în 2030. În cadrul strategiei se propune, printre altele, reducerea mortalității prin TB cu 60% până în 2025 și cu 80% până în 2030 față de anul 2018. De asemenea, va fi revizuită legislația națională pentru achiziția de medicamente și teste de diagnostic în vederea simplificării și debirocratizării procedurilor.
Totodată, Ministerul Sănătăţii derulează un amplu program de screening pentru tuberculoză la nivel naţional. Proiectul „Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente” care este axat pe prevenirea, screeningul şi diagnosticul tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, într-un grup ţintă de 75.010 persoane la nivel naţional, selectate din grupuri vulnerabile: persoane din comunităţi rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependenţă de alcool, droguri sau alte substanţe toxice, respectiv persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar. Proiectul beneficiază de cofinanţare din fonduri europene nerambursabile în valoare de 63,3 milioane de lei, la care se adaugă contribuţia din bugetul Ministerului Sănătăţii, în valoare de 975.000 de lei și este coordonat de către Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.
Valentina Grigore
