Uniunea Europeană intră într-o etapă decisivă pentru viitorul sistemelor de sănătate, în contextul noilor negocieri bugetare și al lecțiilor dure învățate din crizele recente. Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, explică de ce sănătatea trebuie tratată ca o investiție strategică, ce mize are România în atragerea fondurilor europene și cum pot politicile UE să se traducă în acces mai rapid și mai echitabil la servicii medicale pentru pacienți.

Care sunt cele mai importante lucruri pe care Uniunea Europeană vrea să le îmbunătățească în domeniul sănătății în 2026?

Uniunea Europeană intră în 2026 cu o lecție dură învățată din crizele ultimilor ani: fără sisteme de sănătate puternice, reziliente și echitabile, nicio economie și nicio societate nu poate funcționa pe termen lung. Crizele succesive au demonstrat că sănătatea trebuie tratată ca o prioritate transversală a tuturor politicilor europene, nu ca un domeniu izolat. De aceea, sănătatea trebuie să rămână o prioritate strategică reală la nivel european.

Programul EU4Health continuă să fie un pilon central al acestei viziuni. Cea mai recentă evaluare arată clar că EU4Health a contribuit semnificativ la redresarea Uniunii după pandemia de COVID-19, sprijinind statele membre în consolidarea sistemelor de sănătate, în asigurarea accesului la medicamente și materiale medicale esențiale și în reducerea vulnerabilităților structurale. Am atras atenția asupra riscului diluării EU4Health în alte instrumente financiare și am susținut ferm ca finanțarea europeană pentru sănătate să rămână într-un program distinct, dedicat exclusiv acestui domeniu, tocmai pentru a garanta predictibilitate și impact real. Aceste direcții vor fi aprofundate și în 2026.

În același timp, instituțiile europene lucrează la consolidarea pe termen lung a Uniunii Europene a Sănătății: securitatea aprovizionării cu medicamente, prevenția, sănătatea mintală, combaterea bolilor cardiovasculare, digitalizarea sistemelor medicale și reducerea inegalităților dintre statele membre. Nu vorbim despre inițiative izolate, ci despre o abordare integrată, care reduce dependențele strategice al Europei, presupune alocări dedicate pentru sănătate în toate programele relevante ale UE și care pune pacientul în centru, nu birocrația.

Agenda Consiliului UE, sub președinția cipriotă din prima parte a anului, accelerează dosare esențiale precum Legea medicamentelor critice, sănătatea mintală, planul european pentru prevenirea bolilor cardiovasculare sau discuțiile privind finanțarea sănătății în următorul Cadru Financiar Multianual.

Din perspectiva Parlamentului European, anul 2026 este decisiv pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene. Fără finanțări solide, nu putem vorbi despre sisteme de sănătate reziliente și despre echitate reală în accesul la prevenție și tratament. Comisia pentru sănătate publică, unde sunt raportor de opinie pentru fondurile ce vor fi incluse Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale, își va concentra primele ședințe pe prioritățile de sănătate din viitorul CFM, iar Comisia Europeană va lansa inițiativa privind reziliența globală în domeniul sănătății. În acest context, voi sublinia necesitatea unor alocări clare pentru sănătate în cadrul Planurilor Naționale și Regionale de Parteneriat.

Într-o Europă marcată de crize succesive, sănătatea a rămas pentru mine o prioritate reală, tratată cu responsabilitate și rezultate concrete, în Parlamentul European și dincolo de el. Am susținut constant alocarea de fonduri europene suplimentare pentru sisteme de sănătate mai reziliente, pentru acces la medicamente și materiale medicale esențiale, pentru cercetare, inovare și producție europeană, precum și pentru digitalizare și reducerea inegalităților.  Voi continua aceste demersuri și în 2026.

 Care credeți că este cea mai mare provocare pentru sistemele de sănătate din Europa în următorii ani și cum poate fi depășită?

Cea mai mare provocare rămâne accesul echitabil la servicii de prevenție și tratament pentru toți cetățenii europeni, indiferent de statul în care trăiesc. Diferențele dintre Est și Vest, dintre mediul urban și cel rural sau dintre diverse categorii sociale sunt încă prea mari și afectează direct șansele la viață și sănătate.

Dacă statele membre vor continua să trateze sănătatea doar ca pe o cheltuială bugetară și nu ca pe o investiție strategică, aceste decalaje vor persista. Dacă sănătatea va fi considerată drept o prioritate strategică, multe dintre provocările cu care se confruntă astăzi sistemele de sănătate din Uniunea Europeană se vor atenua semnificativ. Am apărat constant ideea că sănătatea nu este un cost, ci o investiție în oameni, în economie și în viitor. Fără populație sănătoasă, nu există productivitate, competitivitate sau coeziune socială.

Soluția este una clară: investiții pe termen lung, adaptate realităților din teren, în prevenție, resursa umană, accesul la tratamente vitale și inovatoare și digitalizare. Uniunea Europeană poate și trebuie să sprijine aceste investiții prin politici coerente și printr-un buget adecvat. Doar așa putem reduce inegalitățile și putem construi sisteme de sănătate cu adevărat reziliente.

 Ce înseamnă, concret, politicile europene de sănătate pentru viața de zi cu zi a pacienților din România?

Pentru pacienții din România, politicile europene de sănătate nu sunt concepte abstracte, ci se traduc în beneficii concrete. Ele înseamnă acces mai bun la informații corecte, la programe europene de cercetare, la bune practici testate și validate în alte state membre.

Înseamnă acces la tratamente de ultimă generație, la studii clinice, la programe de screening eficiente și la rețele europene specializate, inclusiv în domeniul oncologic. Politicile europene facilitează mobilitatea transfrontalieră a pacienților, formarea continuă a personalului medical și schimbul de expertiză între profesioniștii din sănătate. Am fost implicat direct în dezbateri europene privind bolile cardiovasculare, HIV/SIDA, sănătatea pe termen lung și îmbătrânirea activă, tocmai pentru ca aceste politici să răspundă nevoilor reale ale pacienților.

Mai presus de toate, politicile europene de sănătate înseamnă standarde mai ridicate de siguranță, calitate și eficiență și acces la servicii medicale de calitate, indiferent de țara în care trăiește pacientul. Pentru mine, miza a fost întotdeauna clară: politicile bune se văd în spitale mai bine dotate, în acces mai rapid la tratament și în grijă față de pacient.

Cum pot noile tehnologii și digitalizarea să ajute oamenii să aibă acces mai rapid și mai bun la servicii medicale?

Digitalizarea este una dintre cele mai puternice pârghii de reformă în sănătate. Noile tehnologii și digitalizarea vor îmbunătăți rapid accesul la servicii medicale prin eliminarea birocrației care creează dificultăți astăzi pacientului, medicului și întregului sistem de sănătate. Digitalizarea înseamnă mai puține drumuri inutile, mai puține documente și acces mai rapid la servicii și informații medicale.

Dosarul medical electronic, telemedicina, schimbul securizat de date și interoperabilitatea sistemelor înseamnă acces mai rapid la servicii și informații medicale, mai ales pentru pacienții din zonele izolate sau defavorizate. Am susținut constant digitalizarea în sănătate la nivel european, de la dosarul medical electronic la telemedicină, tocmai pentru că impactul acesteia este direct și imediat asupra vieții oamenilor.

În România vedem deja un pas important în acest sens. Din vara acestui an, pacienții vor avea acces la o nouă platformă informatică în sănătate, dezvoltată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, finanțată cu fonduri europene prin PNRR. Este un proiect mult așteptat, care va simplifica interacțiunea cu sistemul medical, făcând serviciile mai rapide, eficiente și accesibile.

Ce oportunități are România să atragă mai multe fonduri europene pentru sănătate și ce trebuie făcut pentru a nu le pierde?

Fondurile europene reprezintă pentru România o șansă reală de modernizare accelerată a sistemului de sănătate: spitale moderne, digitalizare reală, programe de prevenție funcționale, aparatură de ultimă generație și personal medical mai bine pregătit.

Pentru a nu pierde aceste oportunități, este esențial ca la nivelul autorităților să existe proiecte mature, bugete predictibile și o capacitate administrativă solidă. Echipa Ministerului Sănătății continuă să aibă rezultate concrete, cu o creșterea de 240% a plăților din PNRR din sănătate în semestrul II din 2025 și îmi doresc să mențină acest ritm ridicat al performanțelor pentru a consolida și chiar crește rata de absorbție a fondurilor europene în anii următori.

De asemenea, consider esențial ca România să susțină continuarea Programului Operațional Sănătate în viitorul buget multianual. România este singurul stat membru care beneficiază de un program operațional dedicat exclusiv sănătății, iar acest avantaj strategic trebuie apărat și valorificat la maximum.

Care este proiectul dumneavoastră prioritar în domeniul sănătății și ce impact sperați să aibă?

 Prioritatea mea rămâne creșterea substanțială a finanțării pentru sănătate în viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034, pentru a reduce diferențele majore dintre statele membre, mai ales dintre Est și Vest. Inegalitățile dintre statele membre sunt reale și profunde. Speranța de viață în România rămâne printre cele mai scăzute din UE, potrivit celui mai recent raport OCDE, iar investițiile în sănătate variază între aproximativ 500 și 5.000 de euro pe cap de locuitor.

Noi, social-democrații europeni, vom solicita o alocare de 90 de miliarde de euro pentru sănătate în viitorul buget multianual, aproape dublu față de propunerea actuală a Comisiei Europene. Am prezentat această propunere în cadrul unui eveniment organizat de familia noastră politică în Parlamentul European, tocmai pentru că sănătatea nu mai poate rămâne subfinanțată.

Este un demers necesar și corect. Dacă vrem Europa solidarității reale, trebuie să punem bani acolo unde miza este viața oamenilor. Inegalitățile din sănătate nu se corectează prin declarații, ci prin investiții serioase, coerente și pe termen lung. Și voi continua să apăr această viziune, cu aceeași rigoare și determinare, și în 2026.

Bogdan Guță