Interviu cu Radu Rășinar, președintele Asociației Local American Working Group (LAWG)
Industria farmaceutică reprezintă un sector vital pentru sistemul de sănătate și pacienți, dar și un contribuitor activ la bugetul de stat. Mai mult, ea are potențialul de a deveni un pilon economic major, care să crească competitivitatea României, să contribuie la scăderea deficitului bugetar și să dezvolte un hub al investițiilor și locurilor de muncă în acest domeniu cu valoare adăugată mare. „România are ocazia să se alinieze acestui trend de competitivitate industrială și să elaboreze o politică durabilă și modernă în plan economic și de sănătate publică, cu rezultate concrete pentru români”, spune Radu Rășinar.
Cum arată o abordare modernă, europeană, prin care România își asumă clar prioritatea de a excela în domeniul farmaceutic?
În Uniunea Europeană și SUA, industria farmaceutică reprezintă un sector-cheie în economie, pe lângă rolul său principal de stimulare a progresului medical prin cercetarea și dezvoltarea de noi medicamente care îmbunătățesc sănătatea și calitatea vieții pentru pacienți. Industria farmaceutică inovatoare este un partener strategic la nivel european, iar sectorul farmaceutic reprezintă unul dintre cele mai performante sectoare de înaltă tehnologie.
Începând cu 2025, România are ocazia să se alinieze acestui trend de competitivitate industrială și să elaboreze o politică durabilă și modernă în plan economic și de sănătate publică, cu rezultate concrete pentru români. În plus, prezența locală a unei industrii farmaceutice performante generează impact economic pozitiv și poate compensa deficitul balanței comerciale a României în sectorul medicamentelor, deficit estimat în 2023 la peste 5,2 miliarde de euro, adică aproximativ 18% din total.
Creșterea competitivității acestui domeniu pentru România și crearea unui cadru atractiv și favorabil inovației, cercetării și dezvoltării, realizării unor hub-uri de servicii și producție în industria farmaceutică, generează un impact economic pozitiv prin: atragerea investițiilor și contribuții importante la bugetul de stat, dezvoltarea mai largă a sistemului de sănătate, accesul crescut și mai rapid al specialiștilor și pacienților români la inovație, crearea de noi locuri de muncă cu un înalt grad de calificare, îmbunătățirea sănătății publice, ceea ce duce la o productivitate mai mare și la reducerea costurilor asociate cu tratamentele pe termen lung sau cu concediile medicale. Pentru fiecare persoană angajată în industria farmaceutică inovatoare, alte trei persoane sunt angajate în sectoarele de suport (materii prime, distribuție, logistică, marketing).
Cadru favorabil inovației
Cum vedeți direcțiile de acțiune centrate pe stimularea sectorului farmaceutic în România?
Un plan național de dezvoltare a industriei farmaceutice trebuie să aibă multiple componente, care să permită tuturor actorilor interesați să investească și să creeze valoare adăugată în economie. Aceste direcții includ stimularea investițiilor în activități precum cercetarea și inovația medicală, dar și creșterea autonomiei și stabilității aprovizionării cu medicamente. Alte direcții pot viza programe de perfecționare profesională și specializare a profesioniștilor în sănătate din România sau programe de sprijin a măsurilor de reformă cu focus pe prevenție, acces la timp la diagnostic și tratament adecvat, așa cum sunt stabilite prin Strategia Națională de Sănătate 2023-2030.
O atenție deosebită trebuie acordată aspirației de a intra în rândul țărilor cu un sistem modern și competitiv, orientat către cercetare și inovație, cu specialiști conectați la progresul mondial, inclusiv în domeniul studiilor clinice.
Desigur, crearea acestui cadru atractiv și favorabil inovației și investițiilor în domeniul farmaceutic trebuie să fie în sinergie cu noile inițiative legislative europene în domeniu. Prin urmare, România are ocazia să sprijine o revizuire a strategiei farmaceutice pentru Uniunea Europeană, care facilitează competitivitatea durabilă în domeniul farmaceutic, inovația, dezvoltarea și disponibilitatea terapiilor inovative pentru pacienți.
Model competitiv pentru studiile clinice
Hubul de Inovație în Sănătate a lansat anul acesta Planul Strategic în domeniul Studiilor Clinice, sub coordonarea strategică a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Cum ajută acest Plan dezvoltarea sectorului studiilor clinice?
Este pentru prima dată când România are un Plan Strategic în acest domeniu și o coordonare asumată. Documentul strategic a fost dezvoltat sub coordonarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, cu participarea tuturor entităților cu rol activ în domeniu – autorități din sănătate, mediul academic medical, investigatori, asociații reprezentative ale pacienților, industria farmaceutică inovativă, industria coordonatoare de studii clinice din România, experți în politici publice de sănătate și economice – și cu expertiză tehnică din partea IQVIA România. De asemenea, prin Hubul de Inovație în Sănătate, planul este susținut de Ministerul Sănătății, Alianța Universitară G6-UMF și industria farmaceutică inovatoare. Implementarea unui model competitiv pentru studiile clinice în România, prin continuarea și consolidarea eforturilor deja realizate în acest domeniu, generează oportunitatea de a conecta România la cercetarea medicală internațională, crește accesul pacienților la tratamente inovatoare, determină atragerea investițiilor străine, contribuie la retenția personalului medical, la transferul tehnologic și poate determina crearea a noi locuri de muncă și creșterea veniturilor la bugetul de stat.
În prezent, în țară sunt în desfășurare peste 400 de studii clinice, iar triplarea numărului de studii clinice derulate ar poziționa România în prima jumătate a clasamentului în UE. Timpul de aprobare a studiilor clinice a fost scurtat foarte mult și este aliniat cu cerințele europene în domeniu, iar eforturile trebuie continuate, pentru a crește treptat competitivitatea României în acest domeniu.
Piața studiilor clinice din România este estimată la 45-50 de milioane de euro în anul 2022, aducând o contribuție la bugetul de stat de peste 12 milioane de euro. Triplarea numărului de studii clinice ar duce piața la aproximativ 150 de milioane de euro anual, crescând considerabil veniturile la bugetul de stat, dar și accesul pacienților la tratamente inovative.
Ce alți pași către un sistem de sănătate eficient, european, modern credeți că sunt necesari?
Pentru România, în contextul progreselor remarcabile ale ultimilor ani, obiectivul strategic primordial în perioada următoare rămâne asigurarea accesului la inovația medicală, farmaceutică și la standardele europene eficiente de tratament pentru pacienții români. Inovația depistează precoce și precis, tratează țintit și eficient boli grave și cronice și astfel îmbunătățește calitatea vieții pacienților, prelungește viața activă și reduce numărul concediilor medicale și al costurilor. Ea are ambiția să combată discriminările și să asigure standardele de îngrijire, indiferent de condiție și localizare geografică.
Prin măsuri consolidate în sănătate, românii pot ajunge cel puțin la speranța medie de viață din Uniunea Europeană, de 81,5 ani media UE față de 76,6 în România, în prezent. Îmbunătățirea calității îngrijirii prin intervenții la timp și eficiente se va reflecta printr-o rată mai mică a deceselor evitabile. România are rate înalte de decese evitabile, atât din cauze prevenibile, cât și tratabile (locul 3 la decese prevenibile).
Adresarea bolilor cronice netransmisibile (BCN) este o altă direcție de acțiune, care este abordată și prin Hubul de Inovație în Sănătate. BCN reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de sănătate, cu un impact impresionant: peste 90% din decesele cauzate la nivel european sunt determinate de aceste maladii, iar în România decesele din cauze tratabile au fost de 235 de persoane la 100.000 de locuitori, ceea ce reprezintă de 2,5 ori mai mult decât media UE.
Finanțare sustenabilă a sănătății
De asemenea, în privința finanțării sănătății considerăm necesară o abordare structurată, care să permită României să recupereze decalajul față de statele europene și să răspundă eficient nevoilor pacienților și sistemului de sănătate. Aceste standarde de finanțare sustenabilă a sănătății sunt rezultatul evaluărilor pertinente, care îmbină eficiența costurilor, beneficiile terapeutice, progresul în medicină, dezvoltarea infrastructurii medicale moderne, precum și implementarea digitalizării sistemului.
Astfel, sunt multiple direcții asupra cărora trebuie să ne focusăm eforturile ca țară, iar autoritățile din sănătate au demarat deja numeroase inițiative în aceste direcții. Industria farmaceutică inovatoare, prin dialog și parteneriate, se alătură acestor eforturi și susține implementarea direcțiilor de dezvoltare modernă a sistemului, care să adreseze atât îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate a populației, cât și alte provocări socio-demografice cu impact major în sănătate.
Valentina Grigore şi Bogdan Guță
Asociația Local American Working Group – LAWG este un promotor al inovației în sănătate din România și susține dezvoltarea politicilor publice în sprijinul unui sistem de sănătate eficient, centrat pe pacient, cu acces crescut la inovație. LAWG reunește 14 companii farmaceutice lidere la nivel mondial care investesc în domeniul cercetării și biotehnologiei și își dedică activitatea dezvoltării medicamentelor inovatoare. LAWG este partener local al PhRMA – Pharmaceutical Research and Manufacturers of America.
