Conform Cartei Albe a viitorului Uniunii Europene, Comisia Europeană intenționează ca în luna mai să facă propunerea multianuală pentru următorul cadru financiar de 7 ani (CFM) cu scopul de a avea un buget convenit înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019. În timp ce Comisia Europeană a discutat diferite aspecte ale viitorului buget al UE, s-a acordat o atenție redusă rolului politicii UE în domeniul sănătății, notează European Public Health Alliance.

Umplerea găurii în buget lăsate de Brexit

În urma ieșirii din Uniunea Europeană, în martie 2019, Regatul Unit va lăsa o gaură în bugetul UE. În loc să își facă planurile cu un buget mai mic, Comisia se angajează să mențină suma actuală - care este în jur de 1% în comparație cu veniturile și cheltuielile publice totale ale UE - și să o crească ușor cu 1,1%, procent care va fi acoperit în proporție de 50% prin economii și 50% din noile venituri aduse de statele membre.

Programul de sănătate are potențialul de a crea mai multe economii. Dimensiunea celui de-al treilea program în domeniul sănătății nu este semnificativă, bugetul său fiind de 449,4 milioane de euro, reprezentând mai puțin de 0,05% din întregul buget al UE. Însă politicile și inițiativele la nivelul UE pot conduce la economii semnificative, cum ar fi, de exemplu, conform OCDE, eliminarea unor pierderi din economia UE de 115 miliarde de euro pe an, sau 0,8% din PIB, ca urmare a acțiunilor de prevenție a morții premature a 550.000 de persoane de vârstă activă din țările UE, din cauza bolilor cronice.

Valoare adăugată a sănătății la nivel european

"Europa este mult mai mult decât o ceașcă de cafea" a subliniat Juncker, președintele Comisiei, la deschiderea conferinței "Construirea viitorului nostru - proiectarea viitorului cadru financiar multianual" spunând prin acest lucru faptul că suma cheltuită pentru programele UE este prețul unei cafele pe zi. Comisarul pentru Buget și Resurse Umane, Oettinger, a precizat clar că următorul CFM nu va finanța acțiuni fără valoare adăugată europeană. Natura europeană a principalelor provocări de astăzi nu mai poate fi negată, a adăugat el: povara din ce în ce mai grea a bolilor netransmisibile, “epidemia” de obezitate, bolile infecțioase și rezistența antimicrobiană reprezintă, prin natura lor, o dimensiune europeană. Nicio țară, niciun guvern unic nu poate aborda singur aceste provocări transfrontaliere în materie de sănătate.

Investiția în viitor

Capitolele “Innovation” și “Youth” vor fi pietrele de temelie în viitorul buget al UE. Proiectele de cercetare ERASMUS + și post-Orizont 2020 sunt considerate a fi politici pentru viitor, prin urmare nu vor fi tăiate fonduri din aceste programe.

Cu toate acestea, în timp ce există multe diferențe între țările mari și cele mici, între cele bogate și cele sărace, sprijinul pentru sănătate este comun: 70% dintre europeni vor ca UE să facă mai mult pentru sănătate, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru.

Capacitatea instituțională a UE este necesară pentru a include sănătatea în toate politicile naționale

Vicepreședintele Oettinger a cerut să se evite cu orice preț reducerile de costuri alocate  administrației UE pentru a se asigura că Uniunea este capabilă să-și implementeze politicile. Acesta este de altfel și un principiu fundamental care poate fi aplicat și pentru păstrarea unei direcții generale sănătoase. Mai mult, alocarea unor acțiuni care țin de domeniul sănătății, altor instituții, poate însemna faptul că acestea nu vor fi considerate o prioritate, în comparație cu situația în care DG SANTÉ își dedică în totalitate resursele pentru punerea lor în aplicare.

Pașii următori

În luna februarie, Consiliul European va avea prima discuție despre planurile pentru cadrul financiar multianual (CFM). Raportul din proprie inițiativă în cadrul Parlamentului European privind CFM, precum și raportul Grupului la nivel înalt privind viitoarea finanțare a UE (condus de fostul prim-ministru italian Mario Monti pentru identificarea noilor surse pentru bugetul UE) sunt în discuție, acestea fiind urmate de propunerea Comisiei în mai 2018.

Roxana Maticiuc