Politici de Sanatate

Unitățile de stroke, în agenda Parlamentului

16 octombrie
13:21 2017
Unitățile de stroke, în agenda Parlamentului

 Interviu cu dr. Renică Diaconescu, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate Publică, Senatul României, șeful secției Neurologie a Spitalului Județean de Urgență Slatina.

Pacienții cu accidente vasculare ischemice ar putea avea șansa unei vieți normale dacă în spitale s-ar pune în practică un ordin de ministru care reglementează înființarea unităților de stroke. Soluția – transformarea ordinului în literă de lege”, alături de multe alte proiecte legislative cărora Comisia de Sănătate Publică din Senat trebuie să le găsească cea mai bună formă.

În ultimul interviu pe care l-ați acordat revistei noastre, ne vorbeați despre înființarea unor departamente pentru bolnavii în stare vegetativă. Ce proiecte aveți acum în lucru?

Pentru mine, prioritar ar fi acum să demarăm o acțiune mai largă de înființare, în fiecare spital județean de urgență, a unei unități de neurologie vasculară, mai exact, de stroke. Pentru că din experiența pe care o am pot să vă spun că pierdem foarte mulți bolnavi cu AVC neexistând aceste unități specializate în care să li se ofere tratamentul de urgență. Mai precis, mă gândesc la faptul că, în ultimul timp, pacienților cu accidente vasculare ischemice care vin într-o fereastră de patru ore de la debut li se poate face tromboliza. Asta înseamnă că, la fel ca în cardiologie, cheagul poate fi topit. Dacă infarctul este bine pus la punct printr-un sistem de tromboliză care se efectuează încă din unitatea de primire urgență și în fiecare zi este delegată câte o clinică care preia infarctul miocardic și se intervine ulterior prin punerea de stenturi sau prin bypass-uri, pacientul își poate reveni foarte bine. În neurologie, aceste unități încă nu au luat ființă, deși au fost promulgate prin ordin de ministru. Ele există doar la nivel de București și în clinicile mari din Timișoara, Cluj, Iași, dar asta nu este suficient. Nu doar pentru că sunt neurolog, dar și pentru că eu cred că deja s-a întârziat foarte mult cu acest proiect și este păcat, pentru că o astfel de intervenție salvează vieți. Pacientul respectiv nu mai rămâne cu deficit motor și, ce este cel mai important, trăiește.

Ați spun că sunt pierderi foarte mari. Aveți cifre în acest sens?

Sunt pierderi foarte mari pentru că vârsta de debut a accidentelor vasculare este tot mai mică. Am foarte mulți pacienți care la 40 de ani fac accidente vasculare. Și aici s-ar putea impune tratament trombolizant.

Iar cauzele pentru acest debut precoce care ar putea fi?

Stresul, alimentația, lipsa unui regim alimentar dietetic adecvat. Înainte de ’89, când auzeam cuvântul stres mi se părea că este ceva foarte departe de noi. Acum îl simțim din plin, mai ales medicii practicieni îi simt prezența atât pentru ei, cât și pentru pacienții lor. Cât despre alimentație, au luat avânt produsele nenaturale, bogate în grăsimi nesaturate, iar la toate acestea se adaugă consumul de alcool, care e exarcebat, în ultimul timp.

Ce presupune o secție pentru stroke?

Presupune să ai un tomograf și un RMN, dar nu este absolut obligatoriu, iar tomografe sunt acum în toate spitalele județene de urgență. Trebuie să mai ai un medic neurolog, un medic de urgență de ATI și, eventual, un neurochirurg. Deci nu ar fi necesare eforturi financiare foarte mari. De altfel, ele, teoretic, sunt înființate printr-un ordin de ministru, dar, din păcate, a rămas pe hârtie.

De ce?

Nu știu. Probabil că nu sunt nici presiuni din partea managerilor de spitale.

Și atunci cum ați putea să impulsionați ca aceste lucruri să se întâmple?

Transformând ordinul de ministru în lege, iar proiectul de lege urmează să îl depunem împreună cu proiectul pentru bolnavii în stare vegetativă. Ar degreva foarte mult unitățile de terapie intensivă din spitale. Un bolnav care este în stare vegetativă îl duci într-un coma center , îl intubezi și rămâne acolo până când i se sfârșesc zilele. Am mai spus și repet, în acest moment, acești bolnavi stau în spitale prin mila unor doctori.

Înțeleg că aceasta este agenda dumneavoastră personală, cu proiecte dragi pe care doriți să le vedeți finalizate. Dar dacă ar fi să vorbim despre agenda Comisiei, care ar fi prioritățile?

Vrem să participăm la finalizarea Legii Sănătății, să participăm la Legea Prevenției, Legea Malpraxisului. Noi le gândisem de sine stătătoare, dar vom integra toate aceste legi într-una singură, Legea Sănătății.

În plus, trebuie să ne gândim la o formă de secundariat cu așteptare, cum este și în celelalte țări, pentru că în actualul sistem foarte mulți tineri care termină facultatea pleacă din țară. Chiar dacă nu intră în primul an, absolventul poate să aștepte pe o listă și să își continue procesul de specializare într-o clinică. Trebuie adusă această pregătire a medicului foarte aproape de spitalul unde își va desfășura activitatea. La ora actuală, secundarii rămân în clinicile universitare din București, din Cluj, Iași și chiar dacă au posturile la Tulcea, de exemplu, ei își termină specializarea și nu se mai întorc acolo. Noi am vrea ca cel puțin doi ani să își desfășoare activitatea sub îndrumarea medicilor din teritoriu. Și astfel există posibilitatea să se căsătorească acolo, să își facă o familie, să cumpere o casă și astfel să se stabilească definitiv acolo. Mulți dintre ei nu se mai întorc, rămân în București și nu au posturi, deci pasul următor este să plece în străinătate. Prin urmare, părerea mea este că lista de așteptare pentru secundariat ar ține foarte mulți absolvenți de medicină în țară.

Avem acum o lege pe diabetul zaharat, care este în dezbatere la noi, și controversata lege a farmaciilor, care ne va da bătăi de cap pentru că a aruncat cineva o vorbă negândită în opinia publică, spunând că farmaciile sunt bombe ecologice, și pe bună dreptate opinia publică s-a sesizat și a intrat în panică. Eu cred că oamenii care se joacă și aruncă astfel de afirmații ar trebui să se gândească de două ori, pentru că românii sunt foarte sensibili la ceea ce spun demnitarii sau reprezentanții din minister sau cei care sunt cu funcții didactice. Nu poți să afirmi ceva care nu are conținut și să trezești un val de psihoză căruia este greu să-i mai pui capăt.

În lucru la noi, la Comisie, este și Legea Vaccinării. Iar pe această temă a fost o dezbatere foarte aprigă în comisie între două tabere, una mai zgomotoasă decât alta, mai ales a celor care sunt prost informați sau manipulați pe internet și care spun că vaccinurile sunt grave, că distrug viața copiilor. Va fi o rezistență din partea acestor oameni, dar trebuie să înțelegem din acest lucru că binele oamenilor este să se continue această vaccinare, iar noi ar trebui să îndepărtăm din lege tot ce ar putea să pară coercitiv pentru oameni. De exemplu, unul dintre vorbitorii antivaccinare spunea că vaccinurile determină autismul la copii. Recent, am văzut la o universitate de prestigiu din SUA că din studiile pe care le-au făcut a reieșit faptul că autismul este dat de un virus care se găsește în tubul digestiv al mamei și că nu are nicio legătură cu vaccinul. Dar, din păcate, și unele televiziuni și influențele din social media fac ca oamenii să fie debusolați. Și pe bună dreptate. De asta am și amânat discuțiile: trebuie dezbătut mai larg și trebuie explicat oamenilor care sunt riscurile dacă nu te vaccinezi.

Cine ar trebui să se ocupe de această dezbatere, de această comunicare cu societatea civilă?

De această comunicare ar trebui să se ocupe în principiu Ministerul Sănătății și oamenii de acolo. Dar foarte repede a trecut la noi, la Comisie, și cei care se luptă și primesc aceste nemeritate atacuri suntem noi, parlamentarii. Pentru că de la noi, de la Comisia de Sănătate a Senatului, legea va trece mai departe, la Camera Deputaților. Noi vrem să-i dăm o formă aproape finală, să fie în acord cu ce vor oamenii.

Cum vedeți sistemul de sănătate din România acum, la 10 luni de la începutul noii guvernări?

Ca să fiu sincer, sunt cel puțin două măsuri bune: creșterea salariilor personalului sanitar și dotarea spitalelor județene cu tomograf și cu aparatură de înaltă performanță. Însă mai trebuie schimbat foarte mult în partea hotelieră a acestor spitale, să fie mult mai primitoare și mai confortabile pentru pacienți. Foarte mulți refuză să se interneze din cauza acestor condiții și cred că și factorii locali, mai ales, ar putea avea o contribuție. Acolo unde autoritățile locale s-au implicat, spitalele arată superb.

Mai este o problemă: majoritatea pacienților cred că cel mai bun spital local este trenul spre București. Vreau să spun că și în județe au început să apară medici performanți, aparatură de performanță și foarte multe lucruri se pot rezolva și acolo.

Eu aș gândi din nou o lege a medicilor de familie, care la ora actuală sunt transformați în simpli scribi de rețete. Aș regândi acele centre de permanență din teritoriu care ar degreva unitățile de primiri urgență. Se pornise în trombă acest proiect, dar din păcate ele au eșuat și au mai rămas foarte puține centre de permanență. Aceste centre reunesc trei-patru comune și fac de gardă medicii din comună, pe rând, iar pacienții se adresează direct acolo, nu mai vin în spital. Se încercase la un moment dat dotarea lor cu niște mașini de salvare, dar, din păcate, lucrurile s-au estompat și s-au desființat aceste centre. Asistenții comunitari ar trebui să se înființeze pe lângă fiecare primărie și să aibă un centru de comandă la direcțiile sanitare care să preia toate aceste date pe care să le trimită la un centru în cadrul Ministerului Sănătății. Eu așa văd lucrurile.

de Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: