Interviu cu dr. Simona Pârvu, director general Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)
Sistemele informatice, oricât de performante ar fi, nu vor putea înlocui factorul uman. ”Este greșit să ne închipuim că sistemele de informații ne vor da decizii de politică în sănătate. Ele ne dau datele și informațiile de calitate înaltă care să permită analiza critică a acestora și formularea politicilor. De aceea, „personalul din sistemul sanitar trebuie instruit în utilizarea acestor tehnologii, iar personalul din sănătatea publică trebuie să-și dezvolte abilitățile de interpretare a datelor pentru a le transforma din informații brute în politici și decizii fundamentate”, subliniază dr. Simona Pârvu.
Starea de sănătate a populației din România se confruntă cu noi și din ce în ce mai ample provocări. Cum poate fi îmbunătățită/sprijinită activitatea INSP pentru a face față tuturor acestor probleme?
Institutul Național de Sănătate Publică se apropie de 100 de ani de activitate. A fost fondat în anul 1927, într-o perioadă de reconstrucție socială, când mai toate statele Europei au identificat sănătatea publică ca pe o prioritate și și-au înființat institute naționale de sănătate publică. În toți acești aproape 100 de ani, INSP a fost martorul și, în egală măsură, în epicentrul tuturor provocărilor cu care s-a confruntat sănătatea publică românească și globală: războaie, epidemii, crize economice, dezastre naturale și, recent, pandemia de COVID 19. Tuturor acestor provocări INSP le-a răspuns demonstrând reziliență, adaptabilitate și profesionalism. INSP și-a diversificat activitatea permanent pentru a face față fiecărei perioade care a adus cu ea circumstanțe din ce în ce mai complexe. Acum, mai ales după criza globală pandemică, ne dăm seama că avem nevoie de o dezvoltare structurată, care să ne permită să răspundem nevoilor de sănătate publică atât pe termen scurt și mediu, dar și pe termen lung. Ca urmare INSP și-a elaborat recent strategia instituțională care are următoarele direcții:
– Dezvoltarea resurselor umane: activitățile INSP, din ce în ce mai complexe nu sunt posibile fără oamenii săi. Este absolut esențial să investim în formarea și perfecționarea continuă a personalului pe care îl avem acum. Dar este absolut esențial să atragem personal pentru că este nevoie de aproape 10 ani pentru a forma un specialist în oricare din domeniile sănătății publice, fie că este vorba de epidemiologi, specialiști de igienă, medicina muncii, specialiști de sănătate publică și management al serviciilor de sănătate. Este nevoie de atragerea tinerilor medici spre aceste specialități, dar și a multor altor specialiști, precum chimiști, biochimiști, psihologi, sociologi, biostatisticieni, dat fiind caracterul profund interdisciplinar al sănătății publice.
– Modernizarea infrastructurii: INSP are nevoie de infrastructură modernă, care include atât aparatură de laborator, cât și tehnologie de ultimă generație pentru colectarea și analiza datelor.
– Promovarea și susținerea cercetării populaționale: furnizarea de evidențe științifice, date și informații de cea mai înaltă calitate care să sprijine deciziile și să fundamenteze politicile de sănătate și care să permită prioritizarea corectă a intervențiilor de sănătate publică și alocarea de resurse reprezintă o direcție de dezvoltare foarte importantă pentru noi.
– Colaborare interinstituțională: Colaborarea cu alte instituții naționale și internaționale, universități, organizații non-guvernamentale și parteneri din mediul privat este absolut indispensabilă pentru a întări capacitatea INSP de a adresa probleme complexe de sănătate publică, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, epidemiologia și prevenirea bolilor netransmisibile, supravegherea și controlul factorilor de risc din mediul de viață și muncă, comunicarea și educația pentru sănătate, evaluarea impactului politicilor asupra stării de sănătate și multe altele. Parteneriatele în domenii precum prevenirea bolilor, vaccinarea sau gestionarea crizelor sanitare sunt esențiale, în special pentru a răspunde mai bine și mai adecvat nevoilor de sănătate ale cetățenilor, dar și pentru a reduce inegalitățile în starea de sănătate a populației și a elimina barierele de acces la serviciile de sănătate. Menționez aici parteneriatele noastre cu organizații și agenții internaționale cum sunt OMS, Comisia Europeană, ECDC, parteneriate pe care trebuie să le consolidăm și să le diversificăm și în care avem nevoie să fim mult mai activi, asistența tehnică și schimbul de experiență și bune practici de la nivel european și internațional din partea acestor agenții reprezentând pentru noi o prioritate. Problemele de sănătate publică nu mai pot fi adresate izolat, nu mai apar doar între granițele naționale astfel că parteneriatele internaționale devin o condiție a dezvoltării noastre atât din punct de vedere al capacității, cât și din punct de vedere al competențelor.
– Finanțare adecvată: o finanțare adecvată și predictibilă care să ne permită toate aceste direcții de dezvoltare reprezintă o condiție pentru ca INSP să-și îndeplinească misiunea. Bugetele sănătății publice trebuie să fie suficient de robuste pentru a acoperi cercetarea, monitorizarea bolilor, campaniile de prevenire și programele de formare continuă. Intervențiile de sănătate publice, prevenția sunt domenii care presupun costuri. Evident că prin comparație cu costurile de îngrijire a bolilor sunt mai mici, dar aceasta nu înseamnă că sănătatea publică nu costă bani.
– Parteneriatul cu populația: activitatea INSP este în totalitate în sprijinul cetățenilor, pentru a le proteja sănătatea și a-i feri de îmbolnăviri. De aceea avem nevoie de sprijinul populației, de încrederea acesteia, pentru a putea răspunde în mod real nevoilor sale de sănătate. Este poate provocarea cea mai mare, accea de a câștiga încrederea populației și ne străduim să fim consecvenți și transparenți în comunicare.
Fiecăreia dintre aceste direcții de dezvoltare noi le-am identificat soluții: avem tineri rezidenți pe care îi implicăm în toate activitățile noastre, am stabilit parteneriate interinstituționale, cu colegii din educație, cercetare, autorități publice locale, mediul privat și societatea civilă. Avem de asemenea numeroase colaborări internaționale în peste 10 acțiuni comune finanțate din programul EU4Health și Horizon, avem 3 proiecte naționale finanțate din fonduri structurale și ne așteaptă încă pe atâta până la sfârșitul perioadei curente de finanțare precum și 2 proiecte finanțate din PNRR. Dintre proiectele din cadrul Programului operațional de sănătate le menționez pe cele de dezvoltare a infrastructurii regionale și naționale prin modernizarea laboratoarelor regionale și înființarea laboratorului național de referință dar și dezvoltarea Observatorului Național de Date în Sănătate. Atragerea de fonduri externe pentru finanțarea direcțiilor strategice de dezvoltare ale INSP este o soluție fezabilă și o oportunitate pe care ne străduim să o fructificăm, însă avem nevoie de sprijin instituțional și financiar în implementarea acestor proiecte care au o anvergură din ce în ce mai mare, pe măsura complexității problemelor de sănătate publică cu care ne confruntăm. Informarea și educația populației este, de asemenea, o preocupare importantă a INSP încercând să ajungem la fiecare grup populațional, adaptându-ne prin transmiterea mesajelor pe diferite căi de comunicare.
Implementarea unor decizii și politici de sănătate publică necesită dovezi clare. Cum poate fi îmbunătățit sistemul informațional din sănătate pentru asigurarea acestor factori?
Sănătatea publică bazată pe dovezi și politicile de sănătate fundamentate de dovezi științifice stau la baza oricărui sistem de sănătate robust și eficient.
Digitalizarea sistemului de sănătate și interconectarea tuturor sistemelor informatice din sănătate este o cale de îmbunătățire a calității datelor și informațiilor de sănătate. Trecerea de la sistemele manuale sau parțial digitalizate la sisteme complet digitale, cu colectarea electronică a datelor de la toate instituțiile medicale (spitale, clinici, medici de familie etc.) va permite o evaluare corectă a performanței sistemului de sănătate, identificarea la timp a priorităților și alocarea transparentă a resurselor și formularea de politici care să răspundă nevoilor sistemului, profesioniștilor din sănătate și populației.
Apoi, este nevoie de standardizarea colectării și raportării datelor: crearea unor protocoale clare pentru colectarea și raportarea datelor în toate instituțiile medicale și utilizarea unor formate standardizate va asigura comparabilitatea și coerența datelor. La aceasta se adaugă introducerea unor proceduri de audit și validare periodică a datelor pentru a corecta eventualele erori sau discrepanțe și pentru a îmbunătăți calitatea informațiilor colectate.
Sistemele de raportare în timp real și supraveghere epidemiologică care să colecteze și să analizeze date în timp real, permițând detectarea rapidă a focarelor de boală și a problemelor emergente de sănătate publică este un alt domeniu care are nevoie de dezvoltare și implementare consolidată.
Alinierea la standardele internaționale, sistemele de informații în sănătate publică din România trebuie să fie complet aliniate la standardele internaționale (OMS, ECDC, OCDE ) pentru a permite schimbul de date cu alte țări și pentru a contribui la eforturile globale de combatere a bolilor și, în ultimă instanță de a asigura bunăstarea tuturor cetățenilor.
Și nu în ultimul rând, este nevoie de resursă umană. Pentru că sistemele informatice oricât de performante ar fi nu vor putea înlocui factorul uman. Este greșit să ne închipuim că sistemele de informații ne vor da decizii de politică în sănătate. Ele ne dau datele și informațiile de calitate înaltă care să permită analiza critică a acestora și formularea politicilor. Personalul din sistemul sanitar trebuie instruit în utilizarea acestor tehnologii, iar personalul din sănătatea publică trebuie să-și dezvolte abilitățile de interpretare a datelor pentru a le transforma din informații brute în politici și decizii fundamentate.
Sigur că tehnologiile de inteligență artificială devin din ce în ce mai utilizate și se dovedesc de un real ajutor și deschid căi nebănuite încă în analiza informațiilor de sănătate, însă rațiunea și interpretarea critică a datelor și informațiilor sunt deocamdată apanajul oamenilor.
Un sistem de informații de sănătate bun trebuie să asigure accesul public la date agregate. Acesta stimulează pe de-o parte cercetarea și pe de alta contribuie la educația publicului. Un acces public la date agregate de interes contribuie la creșterea încrederii în sistemul de sănătate.
Închei, așa cum am început, subliniind importanța parteneriatului cu cetățenii, pentru că toată activitatea noastră este în serviciul lor, pentru a-i sprijini să-și atingă maximum de potențial în starea de sănătate, bunăstarea socială și economică și prosperitatea putând fi obținute numai cu cetățeni sănătoși.
Mai multe informații despre digitalizarea activității INSP, măsurile care trebuie luate pentru creșterea nivelului de educație pentru sănătate a populației și importanța unei campanii eficiente de comunicare, în ediția print octombrie/noiembrie 2024 a revistei Politici de Sănătate.
