Potrivit celui mai nou studiu al Commonwealth Fund, „Statele Unite continuă să aibă cele mai mari cheltuieli cu asistența medicală dintre mai multe națiuni similare, având, în același timp, unele dintre cele mai slabe rezultate în materie de sănătate”.

Pentru acest studiu, cercetătorii au comparat datele din baza de date Health Statistics 2022 a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și din raportul International Health Policy Survey 2022 elaborat tot de Commonwealth Fund. În total, în raport au fost incluse 11 țări cu venituri ridicate, inclusiv Statele Unite, Germania și Canada.

Cel mai mare procent din PIB pentru asistență medicală

Începând cu anii 1980, cheltuielile cu asistența medicală au crescut în toate cele 11 țări, în parte datorită noilor tehnologii medicale, creșterii costurilor de sănătate și cererii mai mari de servicii. În plus, pandemia a dus la o creștere și mai mare a cheltuielilor cu asistența medicală din cauza costurilor testelor COVID-19, a vaccinurilor, a fondurilor de ajutorare și altele. În 2021, Statele Unite au cheltuit 17,8% din produsul intern brut pentru asistență medicală - aproape dublu față de media OCDE de 9,6%. Țările cu următoarele procente cele mai mari au fost Germania (12,8%), Franța (12,4%) și Regatul Unit (11,9%). Statele Unite au cheltuit, de asemenea, mult mai mulți bani pe cap de locuitor pentru asistență medicală decât țările similare. În 2021, Statele Unite au cheltuit aproape 12.000 de dolari pe asistență medicală pe cap de locuitor, inclusiv peste 1.200 de dolari în costuri suportate de gospodării. Cheltuielile de sănătate ale SUA au fost aproape de două ori mai mari decât cele ale Germaniei, a doua țară ca mărime, care a cheltuit aproximativ 7.000 de dolari, și de patru ori mai mari decât cele ale Coreei de Sud, care a avut cele mai mici cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor, de aproximativ 4.000 de dolari. Cu toate acestea, în pofida cheltuielilor mari cu asistența medicală din SUA, americanii se adresează mai rar medicilor decât oamenii din multe alte țări, iar Statele Unite au unul dintre cele mai puține numere de medici practicanți la 1.000 de locuitori.

Speranța de viață este în scădere

Sistemul de sănătate din SUA "poate părea conceput pentru a descuraja oamenii să folosească serviciile", au scris cercetătorii. "Costurile ridicate din buzunar determină aproape jumătate dintre adulții în vârstă de muncă să sară peste sau să amâne obținerea de îngrijiri medicale". Statele Unite au, de asemenea, rezultate mai slabe în materie de sănătate decât alte țări. În 2020, speranța de viață la naștere în SUA era de 77 de ani, cu trei ani mai mică decât media OCDE. Până în prezent, datele provizorii sugerează că speranța de viață din SUA a scăzut și mai mult în 2021. Decesele care pot fi evitate sunt cele care pot fi prevenite și tratate, de exemplu prin măsuri eficiente de sănătate publică și prin acordarea de îngrijiri medicale în timp util. În 2020, Statele Unite au avut 336 de decese evitabile la 100.000 de persoane, ceea ce a fost semnificativ mai mare decât orice altă țară.

Rate mari de mortalitate infantilă

Statele Unite au înregistrat, de asemenea, cele mai mari rate de mortalitate infantilă și maternă dintre toate țările. În 2020, rata mortalității infantile în Statele Unite a fost de 5,4 decese la 1.000 de născuți vii, în comparație cu media OCDE de 4,1 decese la 1.000 de născuți vii. Rata mortalității materne din SUA a fost de 23,8 decese la 100.000 de născuți-vii-substanțial mai mare decât media OCDE de 9,8 decese la 100.000 de născuți-vii. Potrivit cercetătorilor, o rată ridicată de operații de cezariană, îngrijirea prenatală inadecvată și inegalitățile socio-economice pot contribui la ratele ridicate ale mortalității infantile și materne din această țară. Statele Unite au înregistrat, de asemenea, cele mai mari rate de deces prin agresiune și din cauza COVID-19 și au avut a treia cea mai mare rată de deces prin sinucidere, după Japonia și Coreea. În ansamblu, adulții din SUA aveau o stare de sănătate mai proastă decât adulții din alte țări. De exemplu, rata de obezitate din SUA era mult mai mare decât cea a altor țări. Peste 40% din populația totală a SUA este considerată obeză, față de media OCDE de 25%. De asemenea, adulții din SUA erau cei mai predispuși să aibă două sau mai multe afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă sau mai multe, cu 30,4%. În comparație, ratele în rândul rezidenților din alte țări au variat între 17% și 25,9%.

Necesitatea unor schimbări

În general, experții în domeniul sănătății spun că rezultatele reflectă tendințele cunoscute în ceea ce privește cheltuielile și rezultatele în domeniul sănătății din SUA și subliniază necesitatea unor schimbări în sistemul de sănătate în viitor. „Aceasta validează faptul că, în continuare, cheltuim mai mult decât oricine altcineva și obținem cele mai proaste rezultate în materie de sănătate. Așadar, nu obținem cea mai bună valoare pentru dolarul pe care îl cheltuim pentru asistența medicală", a declarat dr. Georges Benjamin, director executiv al Asociației americane pentru sănătate publică, care nu a fost implicat în raport. „Marea concluzie pentru mine este că acest COVID-19 nu a devenit marele egalizator [între națiuni]. Nu a ajutat deloc cazul nostru", a mai declarat dr. Georges Benjamin. „Dacă a făcut ceva, a expus găurile existente în sistemul nostru de sănătate". „Americanii duc o viață mai scurtă și mai puțin sănătoasă pentru că sistemul nostru de sănătate nu funcționează atât de bine pe cât ar putea fi", a declarat Munira Gunja, cercetător senior la Programul internațional de politici de sănătate al Commonwealth Fund și autorul principal al studiului. „Chiar dacă am făcut unii pași în ultimul deceniu pentru a îmbunătăți accesul la sănătate și acoperirea medicală, ratele se înrăutățesc. Este un mare semnal de alarmă pentru politica de sănătate și pentru industria de îngrijire a sănătății că ne aflăm într-o criză și că trebuie să facem schimbări", a atras atenția Munira Gunja.

Bogdan Guță

Sursa: www.advisory.com/daily-briefing/2023/02/02/healthcare-spending