Editura Universitară propune responsabililor din sistemul de sănătate – responsabili la toate nivelurile, de la poziția de asistent-șef până la cea de director de spital și chiar până la structurile din Ministerul Sănătății Publice – o carte de maximă utilitate: Managementul în sistemul de sănătate privat(*). Autorii-coordonatori ai volumului – un manual în adevăratul sens al cuvântului – sunt profesioniști reputați, a căror experiență legitimează întrutotul participarea la ceea ce înseamnă, în cele din urmă, procesul de management, regulile și procedurile unui sistem aflat în continuă suferință în România.
*Managementul în sistemul de sănătate privat, Editura Universitară, București, 2015
Coordonatori: Alexandru V. Ciurea, Horia Pleș, Eugen Avram
Profesorul dr. Alexandru Vlad Ciurea, coordonatorul Clinicii de Neurochirurgie a Spitalului Sanador, este autorul mai multor monografii și cărți din domeniul neurochirurgiei, dar și din cel al managementului sănătății. Este, printre altele, creatorul Centrului de Excelență în Neurochirurgie de la Spitalul Bagdasar-Arseni. După foarte mulți ani de muncă în rândul medicilor din sistemul public, a trecut în sistemul privat.
Ceilalți doi coordonatori și autori sunt, de asemenea, specialiști cu experiență în domeniul managementului sistemelor de sănătate:
Prof. dr. Horia Pleș este șef de secție tot în domeniul neurochirurgiei la Timișoara, șef al disciplinei în cadrul UMF Timișoara, dar și președinte al Asociației Serviciilor Private de Ambulanță din România și președinte al Consiliului de Administrație al Centrului de Diagnostic Imagistic “Neuromed” din Timișoara.
Prof. univ. dr. Eugen Avram este directorul Departamentului de psihologie al Universității București. Este, la rândul său, coordonator al mai multor cărți dedicate managementului sănătății (a colaborat la realizarea mai multor volume cu prof. univ. A. V. Ciurea), respectiv psihologiei organizaționale și psihologiei sănătății.
O CARTE PE ÎNȚELESUL TUTUROR
Acum, despre carte. Primul lucru care atrage atenția – dincolo de conțiunutul asupra căruia voi reveni imediat – este stilul scrierii. Alert, concret, cu date și repere care fac citirea ușoară, cu tabele simple și clare. Avem aici un manual de bune practici a cărui adresabilitate este extrem de largă: de la manageri în funcție la studenți (și nu neapărat din domeniul medicinei), de la experți ai sistemului public de sănătate până la cei din zona privată.
Astfel, probleme care ar părea că solicită dezbateri și analize interminabile își găsesc rezolvarea în enunțul unor concepte aproape axiomatice. Comparația dintre sistemul de stat și cel privat este o constantă “tare” a lucrării. Astfel, într-un tabel sunt puse față în față reperele după care se ghidează cele două sisteme: în cel de stat, managementul are susținere financiară limitată, dotările sunt limitate (cu excepția marilor centre), autoritatea ține de persoane, iar calitatea serviciilor depinde, practic, de ambiția unor specialiști. Replica este că în sistemul privat managementul are susținere financiară coroborată cu obiectivele unității sanitare, dotările sunt maxime, autoritatea ține de regulament, iar calitatea serviciilor ține de standardele interne.
DESPRE CRIZA SISTEMULUI, FĂRĂ REȚINERI
Autorii dezvoltă, fără nicio reținere, un capitol dedicat crizei din sistemul de sănătate românesc. Vorbesc deschis despre “managementul financiar obscur”, despre “versatilitatea conducerii” (determinarea politică este mai importantă decât calificarea), despre “gangrenarea industriei farmaceutice”.
Plecând de la exodul personalului medical din România, trecând prin problemele actuale ale rezidențiatului, autorii pun pe tapet problema carierei în sănătate și prezintă un set de perspective și soluții inspirate din sistemul privat: organizare eficientă, plata corectă a rezidenților, dezvoltarea științifică.
De aici, până la capitolul dedicat “motivației și performanței” nu mai este decât un pas. “Taina existenței umane nu constă în a trăi, ci în a ști pentru ce trăiești”. Citatul din Dostoievski, pus între parantezele referinței dedicate începuturilor carierei medicale, ilustrează paradigma în care răspunsurile la întrebările “de ce devenim medici, de ce alegem o anumită specialitate?” sunt conținute în procesul de asumare a condiției de medic.
MAI MULT DECÂT DREPTUL LA SĂNĂTATE
A doua parte a cărții se deschide cu un capitol intitulat simplu: “Satisfacția pacientului în unitățile private de sănătate”. Sunt descrise conceptul și mecanismele satisfacției celor care trec pragul unității private de sănătate. Ceea ce deosebește fundamental cele două sisteme este claritatea tranzacției dintre pacient și unitatea medicală.
Doi dintre coordonatori, neurochirurgii prof. dr. A. V. Ciurea și prof. dr. Horia Pleș, dedică cel de-al șaselea capitol al lucrării comunicării cu pacientul. Printre altele, autorii aduc în discuție dreptul la o “a doua opinie”. Un concept evitat în sistemul clasic, dar corect și firesc în realitatea medicinei moderne.
Partea a treia a cărții este dedicată managerilor, leadership-ului, construirii și dezvoltării echipei în centrele private de sănătate. În clinica privată nu este loc de incorectitudine sau de neprofesionalism. Performanța se obține cu oameni, iar oamenii sunt selectați și susținuți așa cum orice companie privată își susține echipa care face performanță. Miturile legate de sistemul privat de sănătate, cum că nu ar aloca resurse contribuțiilor științifice, că nu ar putea obține performanțe notabile sau că ar fi doar o alternativă ocazională sunt spulberate, unul câte unul.
Încheiem această prezentare cu o remarcă a prof. dr. A. V. Ciurea: “Sintagma sistem de sănătate privat subliniază demersul ambițios de a dezvolta rețeaua de servicii private. Atât din punct de vedere administrativ, cât și social (în mintea populației), s-a structurat distincția netă între serviciile de sănătate private și cele de stat. Cele două sisteme nu sunt în competiție, ele sunt complementare și, în egală măsură, necesare.”
În sistemul privat managementul are susținere financiară coroborată cu obiectivele unității sanitare, dotările sunt maxime, autoritatea ține de regulament, iar calitatea serviciilor ține de standardele interne.
Lucrarea de față prezintă o serie de idei ce pot fi implementate în serviciile de sănătate. Ele se practică în unitățile private. Fără a epuiza temele sau domeniile de analiză dedicate subiectului anunțat în titlul cărții, capitolele constituie un reper promițător pentru continuarea dezbaterilor privind modernizarea sistemului de sănătate din România, scrie, în Cuvântul introductiv, prof. dr. A. V. Ciurea.
Printre altele, autorii aduc în discuție dreptul la o “a doua opinie”. Un concept evitat în sistemul clasic, dar corect și firesc în realitatea medicinei moderne.
Tudor Artenie
