Interviu cu dr. Andreea Motoc, medic specialist Cardiolog, Spitalul Universitar din Bruxelles (Universitair Ziekenhuis Brussel).
Cu siguranță, tehnologia avansată este esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor diagnosticului și tratamentului în bolile cardiovasculare, dar la fel de important este și accesul la medicamente compensate, conforme cu cele mai recente ghiduri de practică clinică ale Societății Europene de Cardiologie. „De asemenea, reabilitarea cardiacă joacă un rol crucial în procesul de recuperare, ajutând pacienții să-și refacă capacitatea funcțională, să-și îmbunătățească stilul de viață și să reducă riscul de evenimente cardiace recurente”, subliniază dr. Andreea Motoc.
Care sunt cele mai noi tehnologii medicale pe care le folosiți in activitatea clinică și ce beneficii aduc ele pacienților?
În calitate de specialist în cardiologie clinică și imagistică cardiovasculară într-un spital universitar, colaborez cu colegii din domeniul cardiologiei intervenționale și electrofiziologiei pentru a asigura pacienților accesul la cele mai avansate tehnologii medicale. Câteva exemple relevante folosite în mod frecvent în practica noastră sunt tehnicile de diagnostic imagistic, prin ecografie cardiacă tridimensională, ecografia cardiacă de stress combinată cu testul de efort cardiopulmonar, precum și imagistica avansată ca tomografia computerizată (CT) cardiacă, imagistica prin rezonanță magnetică și imagistică nucleară. Aceste metode permit evaluarea detaliată a structurii și funcției inimii, precum și detectarea precoce a bolii coronariene sau a altor disfuncții cardiace. În cadrul aritmiilor cardiace, implantăm dispozitive precum loop-recorders, care monitorizează ritmul cardiac în mod continuu pe perioade îndelungate, oferind posibilitatea de a detecta aritmii dificil de identificat cu metodele convenționale. Acest lucru contribuie la diagnosticarea precoce a unor aritmii cardiace prevenind astfel complicații majore, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale.
Foarte importantă este și testarea genetică în cadrul cardiomiopatiilor ereditare, care poate identifica mutațiile genetice responsabile de boala cardiacă și în acest fel permite o monitorizare și o intervenție precoce atât pentru pacient, cât și pentru membrii familiei, reducând riscul de complicații grave, precum moartea subită cardiacă. În cadrul tehnologiilor folosite pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, în cadrul cardiologiei intervenționale realizăm intervenții minim invazive valvulare precum implantarea transcateter a valvei aortice sau proceduri de reparație transcateter de margine la margine (TEER) pentru valvele mitrală și tricuspida (MitraClip, Triclip), pentru pacienții cu insuficiență valvulară severă care nu sunt candidați pentru intervenții chirurgicale clasice. De asemenea, pentru tratamentul aritmiilor cardiace, utilizăm ablația cu energie pulsată (PFA), care spre deosebire de tehnicile tradiționale, minimizează riscul de afectare a țesuturilor învecinate în timpul procedurii. Pentru aritmii complexe, realizăm în colaborare cu chirurgica cardiacă, ablații hibride care combină tehnici chirurgicale și abordări prin cateter, crescând șansele de succes la aritmiile rezistente la tratamentele standard.
Pentru pacienții care necesită stimulare cardiacă, implantăm pacemakere fără fir, care, de asemenea, reduc riscul de complicații. În cadrul monitorizării insuficienței cardiace, folosim în cazuri selecționate sistemul CardioMEMS, un sistem de monitorizare hemodinamică la distanță pentru presiunile arteriale pulmonare, ce trimite datele direct medicului și în acest fel putem ajusta tratamentul, pentru a reduce decompensările cardiace și spitalizările și astfel pacienții vor avea o mai bună calitate a vieții. Trebuie însă menționat că nu doar tehnologia avansată este esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor diagnosticului și tratamentului în bolile cardiovasculare, ci și accesul la medicamente compensate, conforme cu cele mai recente ghiduri de practică clinică ale Societății Europene de Cardiologie. De asemenea, reabilitarea cardiacă joacă un rol crucial în procesul de recuperare, ajutând pacienții să-și refacă capacitatea funcțională, să-și îmbunătățească stilul de viață și să reducă riscul de evenimente cardiace recurente. Este important de menționat că, în Belgia, tratamentele medicamentoase și majoritatea acestor intervenții sunt acoperite în mare parte de sistemul de asigurări, pacienții contribuind doar cu o co-plată specifică fiecarei proceduri.
Țările din centrul și estul Europei se confruntă cu o serie de inegalități în ceea ce privește bolile cardiovasculare, cum ar fi prevalența, rata mortalității, care sunt mai mari în aceste regiuni. Care sunt motivele principale și cum pot fi ele eliminate?
Într-adevăr, în Europa Centrală și de Est, și deci și în România, bolile cardiovasculare prezintă o prevalență mai mare și o rată de mortalitate mai ridicată în comparație cu Europa de Vest, din cauza următorilor factori:
- Stilul de viață nesănătos crește semnificativ riscul cardiovascular prin fumat, alimentația bogată în grăsimi și zaharuri, consumul excesiv de alcool și lipsa activității fizice. Promovarea unui stil de viață sănătos trebuie să devină o prioritate națională iar statul ar putea să se implice activ prin campanii de conștientizare, dar și prin subvenționarea programelor de renunțare la fumat și sprijinirea accesului la terapii de substituție sau dezvoltarea infrastructurii pentru activitate fizică, cum ar fi parcuri, piste pentru biciclete și facilități sportive gratuite în școli și comunități.
- Prevenția bolilor cardiovasculare este subdezvoltată. Există o lipsă de programe eficiente de educare și screening, ceea ce duce la diagnosticul tardiv al afecțiunilor cardiovasculare. Mulți pacienți ajung la medic doar în stadii avansate ale bolii, când tratamentele sunt mai puțin eficiente. Este esențial să fie implementate programe naționale de prevenție și screening pentru depistarea precoce a hipertensiunii arteriale, dislipidemiilor și diabetului. Aceste programe ar trebui să fie accesibile în special în zonele rurale și izolate, unde incidența bolilor netratate este mai mare. S-ar putea crea unități mobile de screening care să ajungă în comunitățile rurale și zonele defavorizate. Mai mult, implementarea unor campanii de educare ar putea să încurajeze populația să-și monitorizeze regulat tensiunea arterială și să efectueze analize de sânge în mod regulat. De asemenea, foarte importantă este o mai bună colaborare între medicii de familie și specialiști pentru a urmări mai îndeaproape pacienții cu risc cardiovascular crescut.
- Accesul la tehnologiile moderne este limitat în România și multe dintre țările din Europa de Est, iar această problemă este amplificată de numărul redus de centre medicale performante și de distribuția inegală a acestora între zonele urbane și rurale. Ideal ar fi ca infrastructura medicală modernă să se extindă și să se asigure accesul echitabil în toate zonele țării. Acest lucru poate fi realizat prin investiții publice și private în centre regionale de excelență în cardiologie, dotate cu echipamente de ultimă generație, dar și prin dezvoltarea unor parteneriate între sectorul public și cel privat pentru finanțarea tehnologiilor medicale avansate. Bineînțeles, fără oameni bine pregătiți nu se poate face nimic, de aceea este esențială formarea de specialiști care să opereze aceste tehnologii inclusiv în zonele mai puțin dezvoltate. Iar în aceste zone, telemedicina ar putea fi o soluție pentru a facilita accesul pacienților la specialiști, însă acest lucru nu se poate realiza decât prin digitalizarea și interconectarea sistemelor medicale. Este esențial așadar să se implementeze un dosar electronic al pacientului, care să integreze toate informațiile medicale relevante și să fie accesibil medicilor din întreaga țară.
- Inegalitățile socio-economice accentuate în România duc la acces limitat la servicii de sănătate și educație în domeniul sănătății pentru anumite categorii sociale. Zonele rurale și defavorizate se confruntă cu o lipsă cronică de acces la îngrijiri medicale de calitate, ceea ce crește riscul de complicații cardiovasculare și nu numai. O soluție ar fi acordarea de stimulente financiare pentru medicii care aleg să profeseze în zonele rurale și izolate. În plus, este necesară dezvoltarea unor programe de educație pentru sănătate în școli și comunități defavorizate, adaptate pentru a învăța populația cum să prevină bolile cardiovasculare, precum și adoptarea unor politici de subvenționare și programe speciale de sprijin pentru aceste categorii sociale.
Unul dintre obiectivele Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2024-2030, document elaborat de Ministerul Sănătății, aflat acum în transparență decizonală, prevede promovarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) în domeniul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare. Cum ar putea fi impulsionată această activitate astfel încât pacienții să beneficieze cât mai repede de rezultatele concrete ale ei?
Înainte de toate, trebuie menționat că în România accesul pacienților este din păcate limitat atât pentru tehnologiile moderne de diagnostic și tratament, cât și la terapiile medicamentoase inovatoare. Lipsa compensării pentru multe dintre aceste medicamente face ca pacienții să nu poată beneficia de soluții terapeutice care ar putea îmbunătăți semnificativ prognosticul în bolile cardiovasculare și cerebrovasculare.
În cadrul acestei probleme, este necesară accelerarea procesului de compensare a medicamentelor noi, astfel încât pacienții să poată beneficia de ele la timp. De asemenea, se pot crea programe care să permită accesul temporar la medicamente noi, prin colaborarea cu companiile farmaceutice, chiar înainte de aprobarea finală pentru compensare.
Pentru optimizarea activității de cercetare, ar putea fi benefică implementarea unor centre de excelență în cercetarea cardiovasculară, care să aducă împreună specialiști din diverse domenii (medicină, inginerie, biotehnologie). În Belgia, coordonatorii de studii clinice și asistenții de studii joacă un rol esențial în desfășurarea eficientă a cercetării clinice. Acest model ar putea fi aplicat și în România pentru a asigura o gestionare corespunzătoare a studiilor și pentru a sprijini medicii și a reduce povara administrativă a acestora.
Pentru a facilita cercetarea clinică, accesul rapid la date medicale este crucial, de aceea subliniez încă o dată că este imperativă digitalizarea sistemului de sănătate și integrarea dosarului electronic al pacientului. În plus, pe baza acestui sistem digital, se pot crea registre naționale dedicate pentru diverse categorii de boli cardiovasculare, cum ar fi insuficiența cardiacă, boala coronariană, fibrilația atrială, cardiomiopatiile ereditare etc. Aceste registre ar constitui baze de date naționale valoroase, utile pentru monitorizarea epidemiologică, pentru evaluarea impactului tratamentelor și pentru promovarea cercetării clinice. Exemple din alte țări arată că astfel de registre facilitează dezvoltarea de politici de sănătate mai bine fundamentate și îmbunătățesc gestionarea pacienților la nivel national.
Un alt aspect important este încurajarea tinerilor medici prin acordarea de granturi și burse atât pentru proiecte de cercetare, cât și pentru programe de formare profesională, conferințe internaționale sau cursuri de specializare. În acest moment, există burse de sprijin destinate tinerilor cardiologi, oferite de Societatea Română de Cardiologie, care facilitează accesul la oportunități de formare profesională în străinătate, însă bineînțeles că acestea sunt limitate. Aceste programe ar trebui extinse și ar fi utilă crearea unor parteneriate internaționale la nivelul Ministerului Sănătății care să asigure schimburi regulate de experiență și acces la cele mai noi tehnologii și practici clinice.
Un aspect esențial al recuperării și prevenirii recurenței bolilor cardiovasculare este reabilitarea cardiacă, la care accesul în România este, din păcate limitat, ceea ce privează mulți pacienți de beneficiile unei recuperări complete și de reducere a riscului pe termen lung. Este crucial ca aceste servicii să fie acoperite, cel puțin parțial, prin asigurările de sănătate. Subvenționarea reabilitării cardiace ar încuraja participarea pacienților și ar reduce povara financiară asociată. În plus, ar avea un impact pozitiv pe termen lung asupra sistemului de sănătate prin reducerea numărului de spitalizări și a complicațiilor asociate bolilor cardiovasculare. În prezent, numărul centrelor dedicate reabilitării cardiace în România este insuficient. Prin finanțare publică și parteneriate public – privat, s-ar putea înființa centre specializate în reabilitare cardiacă în toate regiunile țării, iar pentru pacienții care nu pot ajunge la acestea, se pot dezvolta programe de reabilitare cardiacă ambulatorie și la domiciliu. Nu în ultimul rând, reabilitarea cardiacă implică o echipă multidisciplinară – cardiologi, kinetoterapeuți, asistenți medicali și psihologi – toți având roluri importante în procesul de recuperare. De aceea, este necesar un program de specializare în reabilitarea cardiacă pentru profesioniștii din domeniul sănătății, astfel încât aceștia să poată oferi îngrijire și suport de calitate pacienților. În plus, dezvoltarea unor programe de formare pentru asistenți medicali specializați, de exemplu în insuficiența cardiacă, ar putea îmbunătăți semnificativ îngrijirea pacienților și ar reduce povara asupra medicilor și spitalelor.
Cu siguranță, însă, ca pentru a aplica rapid rezultatele programelor de cercetare și inovare, procedurile birocratice trebuie simplificate. Este esențial deci să existe mecanisme eficiente precum grupuri de lucru de experți, digitalizarea proceselor de aprobare și monitorizare, eventual crearea unor proceduri de aprobare accelerată. Și, bineînțeles, finanțarea adecvată a cercetării și formării profesionale este esențială, iar aceasta poate fi sprijinită prin stimularea parteneriatelor public-privat, prin care companiile farmaceutice și de tehnologie să colaboreze cu instituțiile academice și spitale, contribuind financiar la implementarea studiilor clinice și a programelor de formare.
Bogdan Guță
Dr. Andreea Motoc este medic specialist Cardiolog, doctor în medicină, supraspecializată în imagistica cardiovasculară și în metodologie de cercetare și statistică aplicata în cercetarea biomedicală, Spitalul Universitar din Bruxelles (Universitair Ziekenhuis Brussel)
