Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) reprezintă a treia cauză de mortalitate la nivel mondial, afectând în jur de 384 milioane de pacienți. În România, incidența bolii este de 8,9%.
Se estimează că în Uniunea Europeană, pentru BPOC se cheltuie 56% din sumele alocate bolilor respiratorii (GOLD – update 2021). Evoluția clinică a BPOC este marcată de exacerbări, cu impact asupra stării generale de sănătate, a progresiei bolii, a riscului de mortalitate și asupra costurilor pentru sistemul de sănătate. În România, compensarea redusă a anumitor terapii și faptul că cei mai mulți dintre pacienții cu BPOC au cel puțin o comorbiditate îi determină pe bolnavi, de multe ori, să renunțe la tratamentul care ar putea să le ofere mai mulți ani de viață cu o calitate crescută. Deși nu este vindecabilă, BPOC poate fi prevenită și tratată eficient, cu importante beneficii atât pentru pacient, cât și pentru sistemul de sănătate. Trainingul ”Respiră Viață! BPOC și sănătatea plămânilor în pandemie”, organizat pe 17 noiembrie, de Ziua Mondială de luptă împotriva BPOC, a adus medicii în fața pacienților cu afecțiuni respiratorii, cardiovasculare, diabetice și alte boli cronice. Prof. dr Roxana Maria Nemeș, președinte Societatea Română de Pneumologie (SRP) și prof. dr. Florin Mihălțan, ex-președinte secțiunea Somnologie și Ventilație Non-Invazivă (SRP), au răspuns întrebărilor puse de pacienți și aparținători în cadrul trainingului.
Cum știu dacă sufăr de BPOC?
Tusea este cel mai frecvent simptom care se întâlnește la pacientul cu BPOC. Este vorba, în special, de pacienții tineri, în jurul vârstei de 40 de ani, de fumători care tușesc dimineața. Este o tuse cronică (mai mult de trei săptămâni), care ar trebui să dea de gândit pentru că, în spatele acestui simptom, se pot ascunde subtil foarte multe diagnostice. Adresabilitatea trebuie să fie către medicul specialist pneumolog. Acest lucru este valabil și pentru pacienții care sunt deja diagnosticați și care experimentează o schimbare în caracterul tusei. Un alt simptom foarte important este dispneea (lipsa de aer), care apare în prima parte a zilei și se manifestă ca dispneea de efort (lipsă de aer la uscatul scărilor, căratul greutăților, etc). Alt simptom este expectorația – secreție care apare mai ales la pacientul care este predominant bronșitic. Contează foarte mult dacă această expectorație își schimbă caracterul, în două-trei zile, dacă se agravează, dacă acest lucru explică o anumită infecție respiratorie sau o viroză respiratorie.
Evaluarea corectă a BPOC este cu efectuarea spirometriei, reanalizarea disfuncției respective și încadrarea în grupele de risc.
Ce trebuie să facă pacienții?
Pacientul pleacă de la medicul de familie cu un plan scris în care sunt trecute elemente minimale pe care trebuie să le urmărească și lucrurile pe care trebuie să le facă, astfel încât să nu ajungă la camera de gardă sau, dacă este obligatoriu, să ajungă la camera de gardă în timp util.
Cum diferă BPOC de alte afecțiuni respiratorii cronice?
BPOC poate să aibă mai multe „măști” pe care le adoptă, la început, într-un moment ce reprezintă perioada oportună de screening și de depistare. Este vorba de infecțiile respiratorii, de multe ori așa zisa exacerbare, tuse, expectorație și îngreunare a respirației pe moment. Este acea infecție depistată de pacient și, uneori, și de către medicul de familie, care, de fapt, este un moment de acutizare al unei bronșite cronice.
O „mască” foarte importantă este cea legată de astm. Există un singur mod în care astmul și BPOC se intersectează și medicul are dificultăți să le identifice. De obicei, astmaticul este un pacient tânăr, mai puțin fumător, cu anumite componente alergice, evidente, pe când bolnavul cu BPOC are, de regulă, peste 45 de ani, fumător sau cu expuneri multiple la factori poluanți și care acuză, spre deosebire de astmaticul care face crize în timpul nopții, o gâfâială progresivă, instalată în timp.
Cum recunoaștem exacerbările în BPOC?
Exacerbările pot fi o capcană atât pentru medici, cât și pentru pacienți. În planul cu care pacientul pleacă acasă există și elementele pe care trebuie să le identifice, astfel încât să știe că se anunță o exacerbare. În acest sens, mai ales cei care sunt simptomatici trebuie să știe să recunoască înrăutățirea simptomelor respective în două, trei zile. De exemplu, se accentuează expectorația care devine din ce în ce mai abundentă, sau care își schimbă culoarea cu care pacientul nu era obișnuit. Sau apar elemente noi în expectorație – mici firicele de sânge, sau este o dispnee, o lipsă de aer care are mai multe conotații – este o lipsă de aer care începe ușor, ușor să câștige teren, în două-trei zile sau este o dispnee brusc instalată și atunci trebuie ținut cont că nu există doar patologia de fond, ci există și comorbidități, iar cele mai importante sunt cele cardiovasculare.
De asemenea, în exacerbarea BPOC mai poate apărea uneori febra (care începe de la 38 de grade. Puse cap la cap, în momentul în care nu gestionăm cu minimele indicații, pe care le-am primit, în maximum 24 de ore această simptomatologie, atunci ne adresăm camerei de gardă sau medicului specialist pentru un consult în ambulator sau în spital.
Sunt aspectele financiare motive pentru lipsa aderenței la tratament?
Pacienții români diagnosticați cu BPOC și care au și comorbidități ajung să aibă un cumul de medicație, iar costurile sunt foarte mari. Orice susținere în această coplată nu numai că este binevenită, dar este cumva un fel de obligație morală de a spijini pacienții.
O afecțiune care nu este tratată, după ce că este invalidantă, va duce în final la o progresie din care nu te mai poți întoarce. Referitor la pacienții care renunță la terapie, mulți dintre ei o fac nu pentru că nu ar vrea-o, ci pentru că nu pot, nu au puterea financiară să acopere aceste costuri.
Sunt două situații pe care le întâlnim. Sunt cazurile sociale, care își iau medicațiile din spital, prin internări, după care se duc acasă și, neavând bani pentru a continua tratamentul, îl întrerup. Apoi, este categoria masivă de pensionari. Aceștia au la un moment dat varianta de a alege ce tratament să facă întâi. Ei au BPOC, diabet, boală cardiacă, sunt și hipertensivi adesea și au o listă lungă de medicamente. Dintr-o pensie de 700 de lei, 400 de lei se duc pe medicamente. Și atunci întreabă medicii spre ce să se îndrepte?
Ce presupune o terapie farmacologică individualizată?
Pe treptele de severitate a bolii, adăugăm linii de medicamente până ajungem la un maximal. Personalizarea începe în momentul în care obținem relații suplimentare despre evoluția bolii acestui pacient (de exemplu, câte răceli a avut în anul anterior, pentru că dacă a avut mai mult de două răceli și o spitalizare, se clasează într-o zonă destul de gravă a acestor categorii de BPOC). Atunci medicația este oarecum adaptată, se grefează exact pe această grupă de pacienți care se cheamă exacerbatori severi sau frecvenți.
Personalizarea poate să meargă într-o direcție în care medicația este aleasă în funcție de ce predomină la pacientul respectiv. Dacă, de exemplu, predomină dispneea, el primește o anumită linie terapeutică. Dacă predomină infecțiile, exacerbarea se tratează cu o altă linie terapeutică. Ceea ce este important, și teribil de neglijat în România, este adăugarea unor variante non-farmacologice: kineziterapie, reabilitare, inclusiv activitatea fizică.
Proiect de conștientizare
Trainingul ”Respiră viața!. BPOC și sănătatea plămânilor în pandemie” face parte din proiectul de îmbunătățire a accesului la tratament pentru pacienții cu BPOC, derulat de revista Politici de Sănătate cu sprijinul AstraZeneca. Scopul proiectului este de a atrage atenția asupra necesității creșterii procentului de compensare a medicamentelor în BPOC, având în vedere că, de multe ori, din cauza coplății, pacienții renunță la tratament, expunându-se unui risc de exacerbări. De asemenea, proiectul inițiază și o campanie de conștientizare privind importanța identificării și diagnosticării pacienților în faze incipiente de boală și a inițierii unui tratament continuu care ar putea încetini progresia bolii și ar putea crește calitatea vieții acestor pacienți.
Înregistrare training- AICI.
