Interviu cu Bahadir Pakis, director general Novartis Pharma România
Bolile cardiovasculare – bolile inimii și vaselor de sânge – au fost mult timp principala cauză de mortalitate la nivel global. În 2019, 32% din toate decesele globale au fost cauzate de bolile cardiovasculare, însumând 18 milioane de pierderi de vieți omenești. Peste 50% dintre decesele din Europa sunt cauzate de bolile cardiovasculare. Alături de afecțiunile oncologice, bolile cardiovasculare reprezintă o provocare uriașă pentru toate sistemele de sănătate, inclusiv pentru cel românesc. În România, bolile cardiovasculare sunt cauza numărul 1 de deces, fiind în creștere rapidă. Colesterolul ridicat este principalul factor de risc al bolilor cardiovasculare, care sunt foarte frecvente și pot afecta pe oricine, inclusiv pe cei tineri, fără probleme de greutate, în formă și activi. Nivelurile crescute de colesterol LDL, cunoscut și sub denumirea de „colesterol rău”, nu dor, însă afectează grav sănătatea, dacă nu sunt gestionate corespunzător. În România, doar 12% dintre pacienții cu boli cardiovasculare artero-sclerotice ating un nivel normal de LDL-C, conform Ghidurilor ESC/EAS 2019, după cum arată studiile recente. Am discutat cu Bahadir Pakis, director general Novartis Pharma România, despre această problemă de sănătate publică și despre potențialele soluții pentru a o rezolva.
Cum ați estima impactul bolilor cardiovasculare în România?
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu trei pandemii în același timp – bolile cardiovasculare, cancerul și COVID-19 – fiecare dintre ele punând o presiune mare. Bolile cardiovasculare sunt ucigașul numărul 1 în România și, alături de cancer și COVID-19, reprezintă o problemă majoră de sănătate publică.
Date recente arată că, în România, povara bolilor cardiovasculare se traduce prin rate ridicate de mortalitate și morbiditate, tendință de creștere a incidenței și prevalenței acestora, ceea ce reprezintă o povară mare pentru pacienți, sistemul de sănătate și societate, în general.
În 2019, aproape 56% din totalul deceselor din România au fost cauzate de bolile cardiovasculare. Cu alte cuvinte, în fiecare an, România pierde, în termeni de populație, un oraș comparabil cu Piteștiul din cauza bolilor cardiovasculare. O analiză în timp real realizată de worldlifeexpectancy.com arată că în anii de pandemie 2020-2021, bolile coronariene și accidentul vascular cerebral au continuat să rămână principalele cauze de deces în România, în ciuda COVID-19, în timp ce decesele legate de COVID-19 au fost doar pe poziția a treia.
Unul dintre aspectele negative ale acestui „ucigaș tăcut” este că LDL-C, colesterolul rău, așa cum îl numesc oamenii, nu doare. Poate afecta pe oricine, inclusiv persoanele tinere, active, care nu se confruntă cu probleme legate de greutatea corporală. Nivelurile ridicate de colesterol pot provoca evenimente cardiovasculare și sunt și mai periculoase pentru pacienții care s-au confruntat deja cu un eveniment cardiovascular.
Pe lângă povara clinică și socială semnificativă, bolile cardiovasculare sunt asociate cu costuri ridicate pentru societate. Datele OCDE sugerează că bolile cardiovasculare costă mai mult de 10% din totalul cheltuielilor de sănătate.
Povara bolilor cardiovasculare este chiar mai mare în contextul pandemiei de COVID-19, deoarece virusul afectează într-un mod special pacienții cu boli cardiovasculare și are ca efect secundar evenimente cardiovasculare.
În opinia dumneavoastră, cum poate fi ajutat sistemul de sănătate să facă față acestei probleme de sănătate publică?
Statisticile actuale arată, fără îndoială, că bolile cardiovasculare sunt o problemă de sănătate publică și care afectează anual milioane de români. În contextul îmbătrânirii populației, ne așteptăm ca această problemă să devină și mai mare. Cred că trebuie să acționăm diferit pentru sănătatea inimii.
Este nevoie de un efort multisectorial pentru a reduce impactul bolilor cardiovasculare. O strategie națională de sănătate detaliată și acționabilă, care să includă politici și abordări inovatoare privind reducerea morbidității, mortalității și invalidității cauzate de bolile cardiovasculare, ar putea contribui la abordarea acestei probleme.
Nu este ușor, dar este posibil. Cheia este să existe o colaborare mai strânsă între factorii de decizie, sistemul de sănătate și industrie. Parteneriatele public-private ar putea contribui la punerea în comun a resurselor pentru a crea și a împărtăși valoarea și pentru a îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate publică. Pentru aceasta, gândirea inovatoare ce poate trece dincolo de procesele actuale de acces și rambursare este esențială.
Pentru pacienții cu evenimente cardiovasculare, acest lucru va permite un acces mai rapid și mai larg la inovație, iar pentru sistemele de sănătate va oferi instrumente pentru a vedea rezultate îmbunătățite la nivel populațional, reflectate atât regional, cât și național.
Dacă ar fi să vă gândiți la inițiative de sănătate publică pentru a reduce povara bolilor cardiovasculare, unde ați acționa?
Bolile cardiovasculare sunt o problemă complexă de sănătate publică în România și este nevoie de implicarea și parteneriatul mai multor actori, atât din sectorul public, cât și din cel privat. O abordare care poate face în mod real diferența ar fi una holistică, integrată de management, cu un set de acțiuni axate pe depistare precoce și prevenire, asigurarea de tratamente eficiente în timp util, acces la servicii de îngrijire și suport și dezvoltarea cercetării în domeniul bolilor cardiovasculare.
Datorită combinației dintre experiența noastră, prezența globală și știința de top, noi suntem pregătiți și dispuși să ne unim forțele cu sistemul de sănătate pentru a schimba peisajul actual al bolilor cardiovasculare. Am realizat astfel de colaborări în alte țări europene și scopul nostru este să facem astfel de progrese și în România.
Cum ar arăta statisticile dacă am putea aborda cu succes problema bolilor cardiovasculare?
McKinsey Global Institute a analizat de ce ar fi nevoie pentru a face ca populația României să fie mai sănătoasă și apoi a calculat potențialele beneficii sociale și economice. Datele arată că prin utilizarea mai largă a intervențiilor cunoscute, adoptarea de comportamente mai sănătoase, extinderea accesului la îngrijirea primară și îmbunătățirea aderării la medicamentele prescrise, povara generală a bolilor, la nivel național, ar putea fi redusă cu 36% în următoarele două decenii. În plus, povara bolilor cardiovasculare ar putea scădea și mai mult, cu 39%. România are șansa de a obține avantaje economice dacă oamenii sunt mai sănătoși și prosperi – crește gradul de ocupare a forței de muncă, la fel și productivitatea. McKinsey Global Institute estimează că o sănătate mai bună a populației ar putea adăuga 26 de miliarde de dolari economiei românești până în 2040, o creștere cu 9,0% a PIB-ului, care se traduce printr-o creștere cu 0,4% mai rapidă în fiecare an.
Așadar, este nevoie să acționăm diferit. Pregătirea sistemelor de sănătate pentru provocările viitorului și a noilor urgențe în sănătate, precum și împotriva cheltuielilor nesustenabile trebuie să înceapă prin a aborda bolile împovărătoare, cum ar fi bolile cardiovasculare, care creează populații vulnerabile și cresc presiunea asupra resurselor sistemului de sănătate.
Referințe:
- https://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/cardiovascular-diseases/data-and-statistics
- Raportul Național al Stării de Sănătate a Populației, 2019, INSP/CNEPSS
- DaVinci CEE (M. Vrablik et al., Atherosclerosis 334 (2021 – 66–75)
- https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2020/12/Raport-Starea-de-Sanatate-2019.pdf
- https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/rapoarte_si_studii_despre_starea_de_sanatate/starea_de_sanatate/starea_de_sanatate/Raport-Starea-de-Sanatate-2019. pdf, fig. 107
- https://www.mckinsey.com/featured-insights/europe/how-prioritizing-health-can-be-a-prescription-for-romanias-prosperity
de Valentina Grigore
