Interviu cu prof. dr. Diana Păun, șef secție Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB)

Conform Societății de Obstetrică şi Ginecologie din România, vârsta medie de debut a menopauzei este de 51 ani, cu variaţii individuale între 35 şi 55 ani. Tranziția către menopauză reprezintă o etapă biologică firească, dar este însoțită de modificări hormonale care influențează metabolismul, sistemul cardiovascular și sănătatea osoasă. ”Sunt trei afecțiuni majore care cresc odată cu perimenopauză: bolile cardiovasculare, osteoporoza și diabetul de tip 2 și sindromul metabolic. Acestea sunt interconectate metabolic și hormonal, astfel că evaluarea anuală după 40 de ani ar trebui să includă și: screening cardiovascular, profil metabolic complet, evaluare a densității osoase și intervenții nutriționale și de stil de viață adaptate tranziției hormonale”, a explicat prof. dr. Diana Păun.

Care sunt principalele probleme în această perioadă a vieții femeii?

Menopauza este o perioadă fiziologică din viața oricărei femei, care se asociază însă cu o serie întreagă de simptome extrem de supărătoare: de la bufeuri, valuri de căldură, transpirații nocturne, la tulburări de somn, tulburări de dispoziție, simptome urogenitale. Toate acestea afectează profund calitatea vieții femei. În acest context, terapia hormonală de menopauză, cunoscută și sub denumirea de terapie de substituție estrogenică, reprezintă soluția cea mai eficientă de ameliorare a acestor simptome. În plus, terapia prezervă densitatea minerală osoasă și, în anumite cazuri, echilibrează și sfera metabolică a organismului. Sunt studii clinice care au dovedit eficiența acestei terapii pe scăderea riscului de fractură, pe creșterea confortului fizic și psihic al femeii aflată în această perioadă de tranziție. Nu trebuie să uităm, însă, că terapia hormonală de menopauză se asociază și cu anumite riscuri, motiv pentru care tratamentul este extrem de personalizat. În momentul în care dorim să inițiem această terapie, trebuie să facem o evaluare completă a femeii, să cunoaștem istoricul ei din punct de vedere al antecedentelor oncologice, să nu fi avut cancer de sân sau cancer de endometru, din punct de vedere al antecedentelor cardiovasculare, a riscului de tromboză. Inițierea terapiei se va face în funcție de aceste riscuri sau de evaluarea beneficiului versus riscuri, împreună cu medicul endocrinolog, cu medicul ginecolog, după o mamografie, după un examen ginecologic, citologie vaginală, cu monitorizarea permanentă a pacientei și stabilind, bineînțeles, cel mai bun preparat pentru persoana respectivă, într-o doză minim eficientă și pe o cale de administrare optimă.

 Vin femeile la menopauză la medic sau consideră că este normal ca multe dintre aceste manifestări să apară din cauza înaintării în vârstă?

Pentru că simptomele sunt extrem de supărătoare, pacientele se adresează și multe dintre ele solicită inițierea terapiei. Problema majoră este că tratamentul nu este compensat și la acest moment nici evaluarea menopauzală nu intră într-un pachet susținut de vreun program național. Bineînțeles că femeile pot să vină la spitalul public cu bilet de trimitere de la medicul de familie, iar ginecologul și endocrinologul fac această evaluare hormonală și ginecologică și inițiază terapia la femeile care au nevoie și care nu au riscurile menționate anterior. Altfel, femeile conștientizează, sunt responsabile și realizează că există tratamente care pot să le amelioreze calitatea vieții.

Care sunt cele mai grave complicații care pot apărea  asociate cu menopauza?

Există studii clinice care au dovedit, pe termen lung, că terapia hormonală de menopauză poate crește riscul accidentelor vasculare cerebrale, al infarctului de miocard, deci al complicațiilor trombe mbolice, la femeile care au o anumită vârstă și antecedente, mai ales dacă sunt obeze sau fumează. La fel, studiile clinice au evidențiat riscul cancerului de sân, motiv pentru care noi solicităm pacientelor înainte de a începe orice terapie să-și facă o mamografie și o ecografie mamară. Astfel de analize intră în panelul obligatoriu al protocolului nostru.

Pacientele obeze prezintă un risc crescut de comorbidități, de la apnee de somn și boli articulare, până la diabet, boli cardiovasculare și dislipidemii, motiv pentru care abordarea trebuie să fie multidisciplinară.

Bineînțeles că terapia hormonală poate fi începută și fără să faci vreo analiză specifică, pe baza simptomelor, mai ales dacă femeia este tânără, adică menopauza a debutat recent. Dar o evaluare este absolut obligatorie în momentul în care se decide începerea unei astfel de terapii.

Din punct de vedere al politicilor de sănătate, care considerați că ar trebui să fie următorii pași pentru îmbunătățirea managementului menopauzei?

Cred că ar fi nevoie de creșterea gradului de conștientizare în rândul femeilor cu privire la simptomele menopauzei și posibilitățile de tratament și de includerea evaluării menopauzale și a terapiei hormonale de substituție în programele naționale de sănătate.

De asemenea, așa cum spuneam, este nevoie de o abordare multidisciplinară a pacientelor obeze, pentru identificarea și tratarea comorbidităților asociate.