Politici de Sanatate

Toate politicile trebuie să contribuie la bunăstarea mintală

20 iulie
14:33 2022
Toate politicile trebuie  să contribuie la bunăstarea mintală

Interviu cu conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, una din patru persoane va suferi o tulburare mintală la un moment dat în viață, iar până în 2030 depresia va fi principala cauză de îmbolnăvire la nivel mondial. „Sănătatea mintală trebuie să fie parte integrantă din toate politicile. Și toate politicile trebuie să contribuie la bunăstarea mintală”, atrage atenția conf. dr. Diana Păun.

COVID-19 a dus la creșterea tulburărilor de sănătate mintală, în special la persoanele tinere. Poate fi estimat impactul acestor afecțiuni asupra indivizilor și asupra societății, în general?

Problemele de sănătate mintală pot afecta pe oricine, indiferent de gen sau statut social. De la țările subdezvoltate la cele în curs de dezvoltare și cele dezvoltate, aceste afecțiuni nu țin cont de considerentele bazate pe venit, subminând bunăstarea cetățenilor noștri și punând presiuni uriașe asupra societăților noastre. Mai mult, trebuie avut în vedere că aceste estimări nu iau în considerare impactul pandemiei de COVID-19. Timp de doi ani, viața noastră, modul de trai și de interacțiune au fost perturbate major de pandemie. Întreruperea serviciilor esențiale de sănătate în eforturile de a controla răspândirea a întârziat acțiunile de a diagnostica și trata multe alte boli, împiedicând inclusiv persoanele cu tulburări mintale să acceseze serviciile de care au nevoie.

Timp de aproximativ doi ani, personalul din sănătate din primele linii s-a confruntat cu gărzi interminabile, vârstnicii noștri au stat izolați; mulți părinți au îmbinat telemunca cu îngrijirea copiilor; persoane care și-au pierdut membri ai familiei sau locuri de muncă; copii care au pierdut interacțiuni esențiale în procesul de dezvoltare. Acest impact a continuat și s-a diversificat cu fiecare val al virusului, aducând în atenție noi provocări pentru sănătatea mintală a cetățenilor noștri și generând o creștere a bolilor legate de anxietate, stres și depresie, în special în rândul celor mai vulnerabili. Aș cita doar cea mai cuprinzătoare privire a UNICEF asupra sănătății mintale a copiilor, adolescenților și îngrijitorilor din secolul 21, afirmând că impactul COVID-19 asupra sănătății mintale precare la copii și tineri este „vârful aisbergului”, în timp ce o analiză recentă estimează pierderile suferite la nivelul contribuției economice din cauza tulburărilor mintale înregistrate în rândul tinerilor la aproximativ 390 de miliarde de dolari anual. Pe lângă aceasta, studiile internaționale vorbesc despre leziuni psihiatrice și neurologice considerabile la pacienții diagnosticați cu COVID-19. Toate aceste evidențe reflectă povara acestei provocări și necesitatea de a pune sănătatea mintală în centrul răspunsului nostru.

Având în vedere impactul puternic al acestei afecțiuni, în ultima perioadă vorbim tot mai des de necesitatea realizării unei Strategii naționale de Sănătate Mintală. Cum vedeți realizarea/asumarea unei astfel de strategii care să abordeze pacientul comprehensiv? Cum pot fi implementate, la nivel național, obiectivele Coaliției paneuropene pentru sănătate mintală a Biroului Regional european al OMS?

Cererea pentru servicii de sănătate mintală nu a fost niciodată mai mare și este imperativ să nu neglijăm această provocare majoră de sănătate publică, inclusiv în contextul nevoilor postpandemice. Avem nevoie de un program național de sănătate mintală adecvat, iar inițiativa emblematică a Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății de a lansa o Coaliție paneuropeană pentru sănătatea mintală poate oferi modele de bune practici la care să ne racordăm. Printre prioritățile-cheie ale Coaliției se numără transformarea serviciilor de sănătate mintală și integrarea sănătății mintale în eforturile de răspuns în situații de urgență și de redresare și reziliență, precum și promovarea sănătății mintale și prevenirea bolilor mintale pe parcursul vieții. Domeniile de colaborare includ dezinstituționalizarea îngrijirii sănătății mintale; consolidarea forței de muncă în domeniul sănătății mintale; protejarea și conservarea sănătății mintale a copiilor, adolescenților și tinerilor, precum și consolidarea inițiativelor de promovare a îmbătrânirii sănătoase în rândul adulților.

Toate aceste obiective stabilesc direcții esențiale pentru o abordare comprehensivă a acestei componente de sănătate publică, alături de o atenție specială acordată alfabetizării și prevenției în domeniul sănătății, conștientizării și promovării bunăstării mintale. În acest sens, apreciez că o strategie în domeniu este nu doar oportună, ci și necesară, aspect pe care l-am subliniat în numeroase ocazii în intervențiile susținute. Sănătatea mintală trebuie să fie în fruntea agendei la nivel național și european. Unele dintre intervențiile pe care le putem urmări se pot referi la: reducerea inegalităților și îmbunătățirea accesului la tratarea tulburărilor mintale, avansarea cunoștințelor epidemiologice multivariabile ale tulburărilor mintale, prioritizarea prevenției primare a tulburărilor mintale și promovarea bunăstării mintale, precum și explorarea poverii factorilor externi asupra sănătății mintale.

Și trebuie să luptăm împotriva discriminării. Empatia și solidaritatea ar trebui să fie în centrul misiunii noastre comune atunci când ne confruntăm cu probleme de sănătate. Înlăturarea stigmatului trebuie să devină realitate. Acest lucru poate ajuta, de asemenea, la reducerea prejudecăților pentru cei afectați de o problemă de sănătate mintală atunci când consideră să caute tratament. Pentru succesul acestor demersuri, avem nevoie de un angajament puternic, de leadership, de colaborare intersectorială și eforturi de cooperare, de consolidare a capacităților naționale, inclusiv prin schimbul de lecții învățate și bune practici partajate pe scară largă și de coordonarea sinergiilor între diferite surse de finanțare.

Administrația Prezidențială va monitoriza progresul în implementarea Planului de Cancer

Inițiativele europene în domeniul sănătății ajută țările membre UE să-și actualizeze politicile publice, Planul European de Combatere a Cancerului fiind un astfel de exemplu. După realizarea Legii Cancerului în România, cum vedeți punerea efectivă în practică a acesteia, astfel încât măsurile luate să răspundă nevoilor pacienților oncologici?

Lansarea Planului național de combatere a cancerului la Palatul Cotroceni, în prezența domnului Președinte, Excelența Sa Domnul Klaus Werner Iohannis, promulgarea legii privind Ziua Supraviețuitorului de cancer, inițiativa dreptului de a fi uitat, oferind câteva exemple, alături de toate acțiunile de conștientizare și informare, de educare, precum și toate evenimentele și webinarele dedicate conturează în România un moment special în lupta împotriva cancerului. Aceste demersuri demonstrează determinarea de a ne regândi prioritățile în materie de sănătate publică, de îngrijiri, care promovează pacientul în centrul preocupărilor, în cadrul unui sistem capabil să acționeze hotărât împotriva pandemiilor tăcute care împovărează viața cetățenilor noștri. Îmi exprim convingerea că acest angajament va continua în etapa de punere în practică, în beneficiul pacienților. Așa cum am mai declarat cu alte ocazii, Planul național de luptă împotriva cancerului include obiective măsurabile, a căror monitorizare este în responsabilitatea Ministerului Sănătății sau a altor autorități, conform prevederilor legale. Subliniem și cu această ocazie că Administrația Prezidențială, în limitele mandatului, va monitoriza îndeaproape progresul în implementarea planului.

Este acest model (plan european/plan național) unul care poate fi replicat cu succes în România și în domeniul bolilor cardiovasculare, principala cauză de deces, conform statisticilor?

Într-adevăr, bolile cardiovasculare cauzează peste 17,5 milioane de decese anual, bilanț estimat a ajunge până la 24 de milioane până în anul 2030, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Aceste statistici arată gravitatea afecțiunii și nevoia de acțiune imediată. Leadership-ul la cel mai înalt nivel, precum și cooperarea intersectorială, care au stat la baza promovării Planului național de combatere a cancerului, pot servi drept model de bune practici pentru îmbunătățirea rezultatelor de sănătate ale populației și în alte domenii. Aș vrea însă să subliniez un aspect. Președintele României a susținut toate inițiativele care au ca scop sănătatea populației, un aspect definitoriu pentru bunăstarea socială. Astfel, implicarea și sprijinul în lansarea Planului național de combatere a cancerului rămân acte de necesitate imediată, în scopul reducerii poverii reprezentate de cancer în țara noastră. Această implicare reprezintă, în același timp, un semnal pentru autorități de responsabilizare pentru a acționa în mod proactiv în reducerea decalajelor de acces și îngrijiri, astfel încât asumarea acțiunii de către Administrația Prezidențială să reprezinte o modalitate de ultim resort și să nu se transforme în regulă în promovarea politicilor în domeniul sănătății.

 

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLICITI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: