Un val de pensionări, o carantină în masă sau lipsa de interes pentru munca în mediul rural. Există numeroase motive pentru care un număr mai mare decât media de cabinete medicale s-ar putea închide în același timp. Ar fi furtuna perfectă pentru un sistem de sănătate! De obicei, sistemul poate compensa unele dintre aceste lipsuri, dar există un punct în care situația poate deveni critică. Până în prezent, nu a fost posibil să se prevadă cu exactitate unde se află acest punct. O echipă de cercetători de la Complexity Science Hub Vienna (CSH) propune o metodă de identificare a punctelor critice în care nu mai poate fi garantat un tratament medical adecvat al populației: primul test de rezistență pentru un sistem de sănătate.
Potrivit unei articol publicat în Nature Communications, cercetătorii folosesc date din Austria pentru a arăta cât de mulți medici rezidenți și specialiști pot renunța înainte ca pacienții să nu găsească un nou medic la o distanță rezonabilă. Autorii articolului subliniază „că metoda poate fi utilizată în orice țară care dispune de datele relevante”.
Testul de stres
Pentru simulările lor, cercetătorii au avut acces la datele anonime ale pacienților austrieci din 2018. Ei le-au combinat cu date disponibile public privind orele de consultație ale medicilor. Pentru ca setul de date multidimensionale să fie mai accesibil, echipa de la CSH a dezvoltat, de asemenea, o reprezentare interactivă. „Datele noastre arată că pacienții nu își aleg medicii la întâmplare, ci mai degrabă prin intermediul unor rețele care apar în mod natural”, explică Michaela Kaleta, cercetător la CSH, unul dintre autorii principali ai lucrării. De exemplu, dacă un ginecolog pleacă în concediu, pacientele sale vor merge, de obicei, la un anumit alt medic ca înlocuitor și viceversa. Dacă același ginecolog se pensionează, este foarte probabil ca pacientele sale să treacă permanent la acel coleg. „Vedem că astfel de rețele pacient-doctor și fluxuri de pacienți sunt surprinzător de constante, în special în zonele rurale”, spune Jana Lasser , Universitatea de Tehnologie din Graz. Cercetătorii au introdus rețelele din lumea reală într-un model computerizat și au „șocat” sistemul prin eliminarea medicilor – exact ca într-un val de boli, de exemplu. „Putem scoate din sistem câte un nod de rețea, adică avatarul medicului, și să observăm încotro se îndreaptă pacienții în cadrul rețelei – și în ce moment nu mai poate fi asigurată o asistență medicală suficientă”, spune Lasser. Oamenii de știință au descoperit că rezistența sistemului local de sănătate depinde de mai mulți factori decât de numărul de medici din regiunea respectivă, adică de „densitatea medicilor”. „Să luăm ca exemplu oftalmologia din Styria și Vorarlberg”, explică Lasser. „Conform setului nostru de date din 2018, ambele provincii austriece aveau aproximativ același număr de medici oftalmologi contractați pe persoană, cu alte cuvinte, aproximativ aceeași densitate a medicilor. Cu toate acestea, vedem că un șoc în Vorarlberg poate fi de patru ori mai mare decât în Styria înainte ca pacienții să nu mai găsească un tratament oftalmologic adecvat”. Conform acestui model, în Styria, 7% dintre medicii oftalmologi pot fi eliminați înainte ca asistența medicală să devină critică, față de 28% în Vorarlberg. „Testul nostru de stres arată foarte precis în ce regiuni din Austria sistemul de sănătate este rezistent și unde autoritățile sanitare ar trebui să ia măsuri urgente pentru a îmbunătăți situația”, spune Lasser. „Diferențele regionale din Austria pot fi destul de semnificative”.
Testarea la stres permite o mai bună planificare pe termen lung
„În multe domenii, cum ar fi sectorul bancar, testele de stres sunt efectuate de mult timp pentru o mai bună pregătire pentru crize”, subliniază liderul de proiect Peter Klimek (CSH și Universitatea de Medicină din Viena). „În ceea ce privește asistența medicală, un test de stres lipsește de mult timp”. Cu toate acestea, pandemia a arătat că asistența medicală poate atinge rapid limite critice atunci când un număr mare de personal nu este disponibil la un moment dat. „Va trebui să ne confruntăm cu astfel de crize și în viitor”, spune Klimek. „De aceea, toate țările se confruntă cu provocarea de a-și reconstrui sistemele de sănătate: Nu numai că trebuie să le mențină la prețuri accesibile, dar trebuie să le restructureze astfel încât să devină mai rezistente la șocuri. Abordarea prezentată este o modalitate de a atinge acest obiectiv. Recomandăm cu tărie autorităților din domeniul sănătății să analizeze cât de bine pot absorbi șocurile rețelele lor. Putem găsi echilibrul între eficiența costurilor și rezistența la crize doar atunci când cunoaștem punctele slabe și punctele forte ale sistemului”, a subliniat Klimek.
BG
sursa: www.eurekalert.org/news-releases/960189
