Interviu cu dr. Oana Ingrid Mocanu, director general Direcţia Farmaceutică Clawback Cost/Volum, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Vorbim din ce în ce mai des în ultima perioadă de îmbunătățirea accesului la inovație pentru pacienții din România, însă obținerea acestui deziderat necesită mulți pași și numeroase eforturi. Medicamentele și tehnologiile de ultimă generație, introduse și în România la timpul potrivit astfel încât să fie accesibile pacienților, pot să contribuie la scăderea poverii bolilor. „Însă nu o să putem face totul peste noapte, sunt numeroase modificări necesare, atât în domeniul legislativ, cât și în ceea ce privește percepția despre inovație”, avertizează dr. Oana Ingrid Mocanu.
Cum poate fi îmbunătățit accesul persoanelor cu boli cronice la inovație?
Trebuie să convingem multe persoane cu privire la necesitatea inovației, la accesul mai rapid al pacienților la tratamente. Am discutat și rămâne în continuare în discuție acel Program de acces timpuriu (Early Acces Programme) pentru medicamentele autorizate de către Agenția Europeană a Medicamentului și care nu au fost încă evaluate în vederea rambursării. În acest context, s-a dorit realizarea unui fond pentru inovație, însă nu s-a găsit încă o sursă de finanțate pentru acest instrument. Anumite companii însă au venit cu propuneri referitoare la Programul de acces timpuriu, dar acestea trebuie fundamentate cu calcule detaliate, pentru a putea arăta că acest model este sustenabil din punct de vedere financiar și că nu va afecta bugetul fondului, întrucât știm că Ministerul de Finanțe trebuie să înțeleagă cât de important este accesul la tratament, chiar dacă vorbim de inovație care, de multe ori, vine cu anumite costuri.
Referitor la terapiile avansate, ce mecanisme ar putea ajuta intrarea mai rapidă a acestora pe listele de compensate?
În ceea ce privește mecanismele actuale de acces condiționat în rambursare, în acest moment, contractele cost/volum și cost/volum/rezultat acoperă doar o anumită arie de medicamente și sunt mai puțin aplicabile pentru medicamentele noi care vin, cum ar fi cele de terapii avansate (Kar-T, terapii genice). Va trebui, și aici, să identificăm anumite mecanisme prin care putem introduce aceste medicamente în listă, condiționat sau necondiționat. Putem identifica și alte tipuri de mecanisme de acces condiționat în listă, cum ar fi, de exemplu, cele legate de colectarea de date. Discuțiile trebuie să fie tehnice la acest nivel, pentru a putea identifica și caracteristicile medicamentelor cu acces în rambursare pe baza colectării de date (de exemplu, medicamentele care intervin în ameliorarea anumitor indicatori de sănătate publică), ce ne propunem prin colectarea acestor date și cum valorificăm rezultatele acestora sau care vor fi consecințele viitoare asupra rambursării.
Scurtarea timpului de acces la medicamente
Studiile din ultima perioadă atrag atenția asupra lipsei de predictibilitate și a timpului îndelungat care se scurge între aprobarea medicamentului de către Agenția Europeană a Medicamentului și accesul efectiv al pacienților români la acea terapie, după publicarea protocoalelor. Cum poate fi reglementat cât mai clar acest traseu al medicamentului în sensul scurtării timpului?
Pe partea de predictibilitate, de scurtare a timpului de acces la medicamente, de fiecare dată am încercat să punem termene clare de intrare în vigoare a includerilor de medicamente în lista aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 720/2008. Am mai avut o încercare de a modifica Ordinul Ministrului Sănătății nr. 861/2014, prin precizarea unor termene fixe, de actualizare a listei aprobate prin hotărârea de guvern, însă am întâmpinat opoziție la momentul respectiv, pe motiv că Directiva Consiliului nr. 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparenţa măsurilor care guvernează stabilirea preţurilor medicamentelor de uz uman şi includerea lor în sfera de aplicare a sistemului naţional de asigurări de sănătate nu permite stabilirea unor asemenea termene. Pentru predictibilitatea includerilor în rambursare, o completare a prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății poate ar fi utilă.
Includerea în listă a unui medicament nou, care a trecut prin procesul de evaluare a tehnologiilor medicale, se face prin hotărâre de guvern, act normativ ce se avizează, potrivit prevederilor legale în vigoare, de Consiliul de administrație al CNAS, Ministerul de Finanțe și Ministerul de Justiție. În această procedură, Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate avizează de fiecare dată, în timp util, modificările și completările aduse listei medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală, urmărind în acest fel asigurarea accesului pacienților români, similar tuturor pacienților din țările membre UE, la medicamentele potrivite la timpul potrivit.
de Valentina Grigore
