Politici de Sanatate

Tehnici de vârf digitale la Congresul Asociației Europene de Protetică Dentară

16 octombrie
11:25 2017
Tehnici de vârf digitale la Congresul Asociației Europene de Protetică Dentară

Interviu cu prof. univ. dr. Norina Forna.

Organizarea, pentru prima oară în România, a celei de-a 41-a ediții a Conferinței Anuale a European Prosthodontic Association – EPA (Asociația Europeană de Protetică Dentară) a fost posibilă datorită succesului obținut în urma aplicației pentru organizarea evenimentului și a prezenței României în board-ul acestei asociații europene, prin prof. univ. dr. Norina Forna. Această ediție a Congresului a adus în prim-plan tehnicile de vârf digitale utilizate atât în implantologie, cât și în chirurgie și protetică dentară, tehnici care permit îmbunătățirea calității vieții tinerilor și vârstnicilor, categorii de populație prioritare, potrivit recomandărilor World Health Organization (WHO). Prof. univ. dr. Norina Forna ne-a oferit mai multe detalii despre această ediție a Congresului, dar și despre starea de sănătate a populației din România.

Care au fost punctele forte ale Congresului?

România este prezentă de mai bine de zece ani în board-ul Societății care este reprezentativă în arealul societăților internaționale de profil, în consiliul său regăsindu-se cu preponderență țările nordice și Marea Britanie.

În cadrul congresului, au fost prezente peste 20 de țări, manifestarea debutând cu Oxford Lecture, fiecare țară din Europa având o reprezentare importantă prin speakerii săi sau prin comunicările orale și posterele prezentate. Au fost prezente și țări din exteriorul spațiului european, care au contribuit în mod esențial la derularea programului științific: Japonia, Statele Unite ale Americii, Iran, Coreea, Arabia Saudită. Actualități ca medicina dentară digitală, tehnici de vârf minim invazive din domeniul proteticii, chirurgiei și implantologiei au reprezentat punctele forte ale Congresului. În egală măsură, s-a discutat despre utilizarea sistemelor haptice – roboții, deoarece navigăm și în domeniul acesta atât în implantologie, cât și în chirurgie și în protetică dentară. Avantajul acestor tehnologii este că putem realiza o planificare a etapelor și a planului de tratament pe sisteme și software complexe. Aceasta pornește pe plan virtual, pacientul fiind informat referitor la ce urmează a fi realizat, construindu-se astfel pas cu pas etapele ulterioare. În această manieră, follow-up-ul poate fi verificat și controlat.

Congresul a început în forță, cu cinci workshopuri care s-au adresat celor mai noi tehnologii: „Roboții în medicina dentară contemporană”, „Analiza ocluzală digitală în noua eră a stomatologiei”, „Imprimarea 3D în medicina dentară”, „Alegerea materialelor și pregătirea acestora în utilizarea sistemelor CAD-CAM”, „Realizarea protezelor fixe prin tehnica directă”.

Dacă propunem protezări pe implanturi, atunci atât planificarea chirurgicală, prin intermediul ghidurilor, cât și cea protetică sunt realizate anterior, astfel putând obține soluția protetică ideală în raport cu toți parametrii câmpului protetic. Etapa amprentării depășește sistemele clasice apelând la tehnici moderne ce presupun o amprentă optică, obținând astfel imagini ce urmează a fi transmise programelor computerizate și scurtând intervalul de execuție. Pacientul va putea beneficia, astfel, de protezare încă din primele ore ale etapei de pregătire a câmpului protetic.

La nivel mondial, care sunt prioritățile în domeniul medicinei dentare?

În urma întâlnirii de la Tokyo a World Health Organization, în 2015, s-au accentuat temele pe care trebuie să ne axăm. Prima preocupare ar fi polii – tinerii și vârstnicii. Prioritatea constă în îmbunătățirea calității vieții lor. O altă preocupare a WHO este de a promova integrarea sănătății orale în acord cu starea de sănătate a întregului organism. „Gândește global, acționează local!” – acesta este motto-ul Organizației. Evident, nu trebuie să uităm de dietă, fluorizare, fumat – factori care pot influența sănătatea orală, nici de protecția împotriva bolilor care se pot transmite în timpul intervențiilor stomatologice prin sânge – HIV/SIDA, hepatitele.

Sistemele informatizate sunt accesate în dezbaterile WHO și, de asemenea, dezvoltarea unor programe de prevenire a leziunilor orale și canceroase, de prevenire a bolii carioase, parodontale, a edentației și complicațiilor acesteia, a disfuncțiilor cranio-mandibulare și a traumatismelor în acord sau cu afectarea stării generale. Toate aceste teme sunt prioritare în cadrul Societății Europene de Protetică Dentară.

Cum poate fi ajutat învățământul românesc prin prezența dvs. în board-ul Societății Europene de Protetică Dentară?

Tot ce se regăsește aici în tematicile de vârf abordate, roboți și simulări 3D, precum și în sistemele de planificare, metode valabile la nivel internațional, a fost inclus în curricula studenților de aproximativ trei ani. Este o preocupare permanentă privind introducerea unor tehnici noi și a unor metode educaționale moderne pe seama aplicării unor proiecte europene care au oferit această dotare.

În ce stadiu se află România din punctul de vedere al sănătății dentare?

Am o experiență de nouă ani în derularea caravanei profilaxiei, prin care cercetăm incidența afecțiunilor. Am constatat că majoritatea sunt cele cardiovasculare și metabolice, iar în ceea ce privește patologia cavității orale – evident caria apare într-o proporție de 64,7%, parodontopatia este de 44,7%, edentațiile – pornind de la lipsa unui dinte – 9,1%, cele întinse 22,2% și totale – 9,1%. Este clar că trebuie să conștientizăm pacienții de necesitatea tratamentului precoce și de prevenirea acestor afecțiuni. Peste 44,5% dintre pacienți spun că nu au nevoie de tratamente stomatologice, însă am constatat că au patologie prezentă. Pacienții încă nu sunt conștienți că trebuie să se ducă la consult. În cadrul caravanei, am constatat că produsele de igienă orală sunt bine utilizate în 99,3% din cazuri, dacă vorbim de perie și pastă de dinți, mai puțin dacă ne referim la accesorii – ața dentară, apa de gură. De asemenea, am constatat că doar 17,6% dintre români merg la consultații o dată, de două ori pe an. În acest context, aș spune că aici trebuie să intervenim și să găsim soluții de conștientizare a populației, programe pentru educația populației.

În România, medicina dentară este în cea mai mare proporție una privată. Oamenii nu își permit cele două consultații obligatorii la un cabinet privat. Cum poate fi îmbunătățit acest aspect?

Ne luptăm de mult cu Casa de Asigurări, prin intermediul Colegiului Medicilor Dentiști, pentru negocierea pachetelor de servicii stomatologice. Problema principală este a bugetului foarte mic alocat medicinei dentare – aproximativ 0,2%. O soluție poate fi reprezentată de centrele sociale, pe care să le inițiem și să le dezvoltăm pentru a consilia și trata astfel de cazuri. Prin activitățile pe care le desfășurăm în cadrul spațiului academic, ne-am ocupat, și o vom face în continuare, de rezolvarea acestor cazuri sociale. În schimb, pentru funcționarea acestora în condiții normale, este necesară și o susținere din partea autorităților locale. Totodată, putem dezvălui că există la ora aceasta multiple companii din străinătate interesate să susțină și să doteze în totalitate astfel de centre care să asigure o creștere a calității vieții pensionarilor, dar și cazurilor sociale.

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: