Politici de Sanatate

„Suntem doar o victimă colaterală a politicii de preț și taxare, nu inițiatorul ei”

26 decembrie
20:19 2019
„Suntem doar o  victimă colaterală  a politicii de preț și taxare, nu inițiatorul ei”

Interviu cu conf. univ. dr. Victor Costache, ministrul Sănătății

 

Care sunt prioritățile pe care le aveți pentru perioada următoare, având în vedere că vorbim despre o guvernare scurtă, de tranziție?

Ați văzut raportul Comisiei Europene asupra stării de sănătate din România care a fost publicat acum 10 zile și care este cel puțin îngrijorător. Este un raport anual care a stat la baza Strategiei de Sănătate pe care noi am propus-o în momentul în care am preluat acest mandat. Practic, avem șase axe prioritare, cu măsuri pe termene scurt, mediu și lung, care să ne ajute să ieșim din această situație și să îmbunătățim modul în care este coordonat sistemul sanitar. Este evident că trebuie să găsim soluții rapide pentru populația din România și să punem pacientul în centrul sistemului și nu invers, așa cum a fost de multe ori până acum.

Astfel, prima axă prioritară este construită în jurul rezultatelor rapide pentru pacienții din România, pentru a implementa măsuri care să combată cele două cauze principale de deces ale românilor: cancerele și maladiile cardiovasculare. Împreună, însumează 78% din decesele românilor. Pentru a rezolva această situație, implementăm un plan de luptă împotriva cancerului care cuprinde mai multe etape. Știți foarte bine că România era focalizată pe tratamentul împotriva cancerului, erau făcute investiții cu priorități foarte mari în domeniul chimioterapiei și radioterapiei, dar era neglijată prevenția și detecția precoce. Noi am început să lucrăm la programele de prevenție: am lansat deja trei programe de screening și alocăm fonduri pentru tot ce înseamnă detecție precoce de înaltă performanță a cancerului, pentru că vrem să dispară listele de așteptare care există pentru imagistica de înaltă performanță. Pacienții la care este suspectată o tumoră nu vor mai trebui să aștepte luni la rând să facă un computer tomograf sau o rezonanță magnetică nucleară care le-ar putea salva viața, din cauza alocărilor rigide și fără viziune a fondurilor pe acest domeniu. Practic, este vorba de o schimbare de paradigmă. Încercăm să avem cât mai puțini pacienți diagnosticați în stadiile 3B și 4 și să îi diagnosticăm cât mai mult în stadiile 1 și 2. Prognosticul unui pacient prins în aceste stadii este mult mai bun și, cu mijloacele medicale actuale, este de multe ori un pacient vindecat. Pentru maladiile cardiovasculare acute și maladiile cardiovasculare cronice, vom îmbunătăți finanțarea programelor de acțiuni prioritare și vom crește numărul de centre de infarct miocardic și de stroke, de AVC. Primele măsuri le vom implementa încă de la începutul lunii ianuarie 2020, atunci când vom da vești foarte bune pentru pacienții din România, dar le vom anunța după ce le-am implementat, nu înainte. De asemenea, pentru tot ce înseamnă afecțiuni cardiovasculare subacute și cronice, va fi o finanțare reală la nivelul Casei de Asigurări, pentru a încuraja specialiștii din domeniu să dezvolte centrele de boli cardiovasculare și să crească numărul de pacienți tratați eficient pentru aceste afecțiuni.

Pilonul 2 este reprezentat de infrastructura din Sănătate. Au fost mărite salariile medicilor, dar ei continuă să plece din țară deoarece condițiile de muncă din spitale sunt departe de a fi ok și sunt departe de a fi similare cu standardele din celelalte spitale europene. De asemenea, condițiile pacienților din spitale nici nu se apropie de ceea ce ne dorim pentru pacienții din România și nici nu au aceeași șansă la îngrijiri medicale corecte ca omologii lor europeni. Pentru a îndrepta aceste lucruri, avem nevoie de măsuri pe termene scurt și mediu și măsuri pe termen lung. Pe termen lung, sunt proiectele spitalelor regionale, care sunt prioritare, sunt proiecte de națiune, nu doar de guvern, sunt proiecte pe care le-am preluat, le continuăm, le accelerăm și ne vom asigura că se întâmplă. Dar noi trebuie să le oferim pacienților soluții rapide, iar pentru acest lucru colaborăm cu Banca Mondială și cu băncile europene pentru deschiderea unor linii de finanțare pentru modernizarea infrastructurii din unitățile sanitare. De asemenea, tot în ianuarie, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, condus de colegul meu Marcel Boloș, vom unifica tot ceea ce înseamnă programe pe fonduri europene din Sănătate sub o singură umbrelă, numită POS (Program Operațional pentru Sănătate), care va avea niște criterii clare și mult mai ușor de accesat pentru unitățile sanitare. Vom anunța acest lucru în ianuarie, iar finanțarea va fi record.

Un alt pilon este resursa umană. Vrem ca tinerii noștri medici să beneficieze de educație medicală europeană, corectă, vrem să dispară monopolurile și inechitățile din sistem. Din momentul în care am venit la guvernare, am lucrat cu întreaga echipă de profesioniști a Ministerului Sănătății, cu echipa de consilieri și cu colegii din structurile de învățământ din țară pentru a oferi un cadru de rezidențiat modern tinerilor din România. Prin ordonanță de urgență, pentru prima dată, s-a implementat ceea ce de mai bine de zece ani s-a încercat în România: o deschidere și o modernizare ale rezidențiatului, pentru a fi ancorat în realitatea sistemului sanitar actual. Avem spitale militare care au fost modernizate, în care s-a investit foarte mult, cu infrastructuri remarcabile, dar care erau excluse de la procesul de formare a rezidenților, spitale județene periferice, cum ar fi spitalul din Suceava sau cel din Baia Mare, în care s-a investit foarte mult, care au echipe medicale excepționale, unde tinerii noștri rezidenți nu puteau ajunge să se formeze, și, de asemenea, avem spitale private cu o bază materială modernă, cu medici și cadre didactice cu performanță remarcabilă, unde desfășoară workshop-uri internaționale și unde vin medici străini pentru formare, dar unde, paradoxal, noi nu ne lăsam tinerii medici să se formeze. Toate aceste inegalități au dispărut prin efortul echipei noastre.

Un al patrulea pilon este constituit din cercetare și dezvoltare. Avem în echipa noastră consilieri de renume mondial. Colegii din echipa de la Amsterdam vor veni în România în ianuarie și, tot împreună cu ministrul fondurilor europene, vom face niște proiecte de țară importante, în domeniul cercetării medicale. Consilierul onorific, doamna profesor Karin Sipido, expert pe lângă Comisia Europeană în programele de cercetare și unul dintre cei mai experimentați comisari europeni în domeniul cercetării, va fi cea care ne va ajuta în acest al patrulea pilon. Pe doamna profesor o știm de foarte mult timp, am lucrat împreună pe proiecte de cercetare și mă bucur că a acceptat ca România să beneficieze de expertiza domniei sale. Ea va veni în România de câte ori o chemăm și prima vizită va fi în ianuarie, alături de doamna doctor Kak Khee Yeung din Amsterdam.

A cincea axă de priorități se referă la accesul pacienților la tratament și metode terapeutice inovative. Ne dorim să dispară discriminările care sunt în momentul de față în România – lista de medicamente se scurtează de la o săptămână la alta, din cauza unei politici de taxare nu foarte fericite. În cadrul unor întâlniri săptămânale, lucrăm împreună cu Ministerul de Finanțe pe această problemă a politicii medicamentelor.

Al șaselea ax de dezvoltare este dat de prevenția și medicina primară, medicina de familie. Comisia Europeană își axează politica de sănătate pe dezvoltarea medicinei de familie, a prevenției și a tot ceea ce înseamnă E-Health și digitalizare în Sănătate. Prin urmare, nu vom căuta să reinventăm roata, ci vom implementa în acest domeniu toate recomandările Comisiei Europene, mai ales că vom avea privilegiul să beneficiem de finanțări importante pe acest sector. Ținem legătura cu reprezentanții medicilor de familie și lucrăm împreună pentru soluții comune de dezvoltare a acestei axe prioritare atât de importante.

Pentru că ați vorbit despre depistarea precoce a cancerului, cât de mult vor fi implicați medicii de familie în acest proces, având în vedere că medicii ginecologi au declarat recent că „au pierdut pariul” cu medicii de familie în cazul screening-ului de cancer de col uterin, de exemplu? La rândul lor, medicii de familie au spus că ei nu puteau să emită bilete de trimitere pe prevenție, pentru că nu li se deconta întregul proces.

Din acest motiv este important dialogul între specialități, este important să creăm aceste grupuri de lucru și să colaborăm cu CNAS pentru simplificarea acestor proceduri birocratice despre care sunt sigur că sunt făcute să acopere unele aspecte ale actului medical, dar dacă nu sunt bine gândite, declanșează conflicte de acest gen. Sunt nenumărate deficiențe birocratice în sistemul sanitar din România, pe care le vom rezolva una câte una.

Vorbind despre politica medicamentului, cum veți proteja dreptul pacientului român de a avea acces la tratament, în condițiile existenței acestei politici a celui mai mic preț?

Toată lumea se îndreaptă spre ministrul sănătății și spre Ministerul Sănătății pentru probleme de preț și de taxare care nu au fost implementate de noi. Lumea trebuie să înțeleagă că noi suntem doar o victimă colaterală a acestei politici și nu inițiatorul ei. Avem grupul de lucru la care participă și Ministerul de Finanțe, și cancelaria prim-ministrului, pentru a regulariza aceste probleme de preț, de suprataxare.

Politica Medicamentului și politica de preț a medicamentului nu țin de Ministerul Sănătății?

În Ministerul Sănătății noi facem recomandări, dar în final totul este o politică de strategie de guvernare pe care nu o stabilim noi.

Taxa clawback în ce direcție va merge?

Pentru taxa clawback se caută soluții. Este un subiect care se dezbate în acest moment în grupurile de lucru. Nu ar fi corect să le devoalăm în momentul de față. Știm că se va face actualizarea cu inflația, măsură care se va implementa rapid de către acest guvern, și se lucrează pe diferite formule de calcul de clawback diferențiat.

Sunt mai multe voci care spun că pe modelul centralizării vaccinurilor s-ar putea face același lucru cu achiziția centralizată de medicamente și materiale necesare în spitale. Ar fi acesta un lucru fezabil?

Aceste modele centralizate au fost încercate fără prea mult succes de Uniunea Sovietică și de alte țări „cu tradiție în domeniul democrației sanitare”, în Coreea de Nord. Suntem împotriva acestui tip de model. S-a încercat de multe ori să se implementeze acest derapaj în România, fără niciun succes. Eșecul a fost răsunător și nu avem de gând să ne epuizăm puținele resurse materiale pe care le avem, într-o direcție greșită. Nu se face nicăieri în Europa așa ceva. Haideți să nu facem ceea ce nu a reușit nimeni în lume să facă. Din acest motiv suntem pe ultimul loc în Europa la sistemul sanitar – în loc să mergem pe modele de succes, avem tot felul de derapaje care nu duc la nimic.

Dacă am ajuns la capitolul modele de succes, ce facem cu legea vaccinării?

Legea vaccinării este foarte importantă. Suntem în colaborare cu colegii noștri din Comisia de Sănătate, lucrăm împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, ne vedem săptămânal pe această problemă a vaccinării în România și considerăm că o primă etapă care trebuie să fie o complementaritate a legii vaccinării este o foarte bună comunicare. Practic, comunicând beneficiile enorme ale vaccinării, vom putea convinge atât mamele, cât și familiile de beneficiile acestui proces.

Militați pentru obligativitate și sancțiuni?

Aceste măsuri încă se dezbat la nivel de lege. Vom anunța în momentul în care sunt implementate.

În ceea ce privește asigurările de sănătate, aveți în plan ca banul să urmărească pacientul, astfel încât el să aleagă dacă merge la stat sau la privat, pentru a beneficia de serviciile medicale de care are nevoie?

Acest principiu este stipulat în Legea 95. Noi nu facem decât să implementăm ceea ce stipulează legea. În paralel, trebuie să deblocăm procesul asigurărilor complementare de sănătate, care va fi ca o gură de oxigen, va fi un plus de resurse materiale și financiare care vor fi aduse în sistemul sanitar. Trebuie să știți că în momentul de față sunt aproximativ 1,5 milioane de români care au decis să cotizeze la un fel de sistem de asigurări voluntare de sănătate, abonamente care nu sunt foarte bine organizate și de aceea este foarte important să se creeze cadrul legislativ. Sunt sigur că imediat această cifră va crește exponențial.

Care va fi modelul asigurărilor complementare?

Suntem la guvernare de câteva săptămâni și nu putem rezolva imediat ceea ce nu s-a făcut timp de 30 de ani în România. Am propus ca la sfârșitul lunii ianuarie sau în februarie să fie o dezbatere publică pe această temă, la care să fie invitați mass-media și reprezentanți ai societății din România, împreună cu cei care vor prezenta diferite modele de asigurări de sănătate complementare.

 

de Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: