Boala hepatică cronică este o epidemie ignorată, fiind una din cele cinci cauze principale de mortalitate prematură în Republica Moldova, dar și în alte țări. Astfel, dezvoltarea de intervenții care pot reduce respitalizările și utilizarea eficientă a asistenței medicale devine o prioritate națională.

Aproximativ jumătate dintre pacienții cu boli hepatice sunt diagnosticați pentru prima dată într-un stadiu avansat (ciroză hepatică sau carcinom hepatocelular) după o internare de urgență în spital, care se reflectă de fapt, printr-o supraviețuire mai săracă a pacientului. Mortalitatea anuală globală datorată cirozei hepatice este de circa un milion de oameni. Pacienții cu ciroză hepatică sunt expuși riscului pentru o varietate de complicații, inclusiv ascită, encefalopatie hepatică, varice esofagiene și gastrice, carcinom hepatocelular. Dezvoltarea acestor complicații definește trecerea de la ciroza hepatică compensată la ciroza decompensată, condiție care se asociază cu o scădere marcată a supraviețuirii, de la 10 ani la aproximativ 1-2 ani după diagnosticul inițial. Ratele de spitalizare din cauza decompensării hepatice au crescut vertiginos în ultimii ani. Există o nevoie presantă de a dezvolta strategii pentru a preveni sau a încetini tranziția către ciroza decompensată, pentru a îmbunătăți gestionarea complicațiilor, și pentru a se asigura că pacienții sunt îndrumați pentru transplant hepatic atunci când este cazul.

Pacienții cu ciroză hepatică au nevoie de asistență medicală frecventă (mai ales ambulatorie) pentru a rezolva probleme clinice zilnice (monitorizarea greutății pacientului, diureza, verificarea frecvenței cardiace la ciroticii care urmează tratament cu beta-blocatorii neselectivi, evaluarea tensiunii arteriale, monitorizarea comportamentului cognitiv și altele). În prezent, doar aproximativ jumătate din spitalizările pentru complicațiile acute legate de ciroză au ca rezultat îngrijire oferită de specialiști, iar forța de muncă actuală în hepatologie nu poate satisface cererea pacienților cu boli hepatice la nivel național. Sunt câțiva factori care influențează negativ furnizarea de îngrijire pacientului cu boală hepatică avansată. Unul din acești factori este cerința de timp al medicului de familie, care furnizează serviciul consultativ (sunt oferite mai puțin de 15-20 de minute per consultație), care este limitată, astfel calitatea serviciului medical se reduce. Un alt impediment în oferirea unui act medical complet este imposibilitatea medicului ocupat full-time de a fi la curent cu dovezile medicale. Datele medicale sunt în expansiune rapidă (creșterea incredibilă a literaturii medicale de specialitate (mai mult de 1 mil. de articole publicate anual), iar accesarea lor, precum și selectarea corectă are nevoie de un timp suplimentar. Inerția tratamentului este o condiție care împiedică desfășurarea calitativă a unui act medical, mai ales atunci când nu se reușește să se modifice o terapie, pe motivul că obiectivele inițiale ale tratamentului rămân nerealizate. Și lipsa unui model de îngrijire medicală care sprijină atât pacientul, cât și medicul.

În timpul epidemiei de COVID-19, a fost evidențiat rolul slab al modelului nostru de sănătate, construit pentru gestionarea bolilor cronice, așa cum demonstrează aderarea scăzută la indicatorii de calitate și controlul slab al afecțiunilor tratabile. În plus pandemia COVID-19 evidențiază un impact disproporționat asupra bolii hepatice cronice, crescând riscul de deces (a fost raportat un risc de 1.5), totodată ignorându-se îngrijirea pacientului cu boală cronică. Modificarea modelului vechi spre includerea îngrijirii bazate pe echipă, în acord cu tehnologiile centrate pe pacient oferă o promisiune în gestionarea bolii hepatice cronice. Din aceste motive, se cere implementarea cât mai rapidă a unui serviciu de telemedicină la scară națională. Criza de sănătate publică, provocată de epidemia COVID-19 a accelerat creșterea furnizării de servicii de consultanță la distanță utilizând telemedicina. Telemedicina, definită ca furnizarea de servicii de îngrijire a sănătății la distanță, folosind mijloace electronice pentru diagnostic și tratament, deține o promisiune extraordinară de a crește accesul la îngrijirea specializată în general. Tehnologia este ieftină și ușor de utilizat, deși în prezent este limitată la scară de restricțiile de acordare a licențelor și barierele de rambursare. Singurele cerințe de echipare necesare pentru acest serviciu sunt smartphone-urile sau laptopurile, sau tabletele cu conexiune la internet. Acest serviciu ne permite să rămânem în contact zilnic cu pacienții, astfel îmbunătățind calitatea îngrijirii pacientului, dar și obținerea încrederii pacienților. Telehepatologia reprezintă o soluție pentru îmbunătățirea îngrijirii pacientului cu ciroză hepatică, atât în spațiul intraspitalicesc, cât și în cel ambulator. Încorporarea tele-hepatologiei în practica specialistului promite îmbunătățirea accesului la managementul bolilor hepatice cronice în zonele rurale. Prin implementarea consultanței la distanță vom fi capabili să oferim un suport continuu în îngrijirea de rutină a pacienților cu boli hepatice avansate, inclusiv abordarea promptă a întrebărilor, coordonarea îngrijirii complexe, oferirea de sprijin îngrijitorului (de exemplu, în cazul encefalopatiei hepatice prin recunoașterea precoce și inițierea terapiilor profilactice), sfaturi nutriționale și intervenții timpurii pentru asigurarea complianței la medicamente, și pentru a preveni decompensarea bolii hepatice avansate, permițând în același timp pacienților să rămână acasă. În plus, utilizarea telemedicinei la pacientul cu ciroză hepatică va reduce numărul vizitelor neprogramate și spitalizărilor urgente. Iar teleconsultația interspitalicească va permite atribuirea unor grupuri de expertiză specializate către instituții medicale de la periferie, care vor contribui la soluționarea problemelor legate de managementul pacientului cu boală hepatică avansată, precum și selectarea pacienților eligibili pentru înrolarea în lista de așteptare către transplant hepatic. Societățile internaționale de specialitate (Asociația Americană de Studiu al Bolilor Hepatice și Asociația Europeană de Studiu al Ficatului, 2020) au lansat recomandări care încurajează utilizarea îngrijirii la distanță pentru a gestiona pacienții cu bolile hepatice, în special pacienții cu transplant hepatic. În acest context, dezvoltarea unor programe de telemedicină (telehepatologie) și reînnoirea modelului de îngrijire în hepatologie este esențială. Iar acest lucru este în concordanță cu scopul guvernului de a îmbunătăți sistemul medical actual prin digitalizarea medicinei. Dezvoltarea instrumentelor digitale în medicină va oferi beneficiu medicului, dar și pacientului. Acest concept va contribui nu doar la excluderea inegalităților în asistența medicală, dar și la dezvoltarea unei perspective de a oferi prevenție proactivă, predictivă și personalizată în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea pe termen lung în bolile hepatice.

De aceea asistența medicală trebuie să-și reproiecteze modelul de îngrijire a pacientului cu ciroză hepatică, iar următoarea provocare va fi cum să integrăm telehepatologia în îngrijirea clinică de rutină dincolo de pandemia COVID-19.

de conf. univ. dr. Adela Țurcanu, doctor habilitat în medicină, specialist gastroenterolog/hepatolog, director Clinica de Gastroenterologie  și Hepatologie/HELPA