Este mai bine pentru pacienți atunci când proprietari privați preiau controlul asupra spitalelor? Dacă aceștia sunt săraci și ar trebui să fie internați într-un spital, probabil răspunsul este „nu”.
Acest lucru este confirmat și de cel mai recent studiu realizat la Universitatea Stanford, care analizează creșterea privatizării spitalelor din SUA și efectele acesteia asupra pacienților. Cercetătorii au descoperit că accesul la paturile de spital scade semnificativ în cazul proprietății private – afectând toți pacienții. Însă pacienții acoperiți de Medicaid, programul național de asigurare publică pentru rezidenții cu venituri mici, sunt cei mai afectați de reducerea numărului de paturi disponibile și a altor niveluri de îngrijire. Studiul, realizat sub coordonarea lui Mark Duggan, director Institutul Stanford pentru Cercetare în domeniul Politicii Economice (SIEPR) analizează aproape două decenii de privatiazare a spitalelor din SUA. Cercetătorii constată că un fost spital administrat de stat a admis în medie cu 15% mai puțini pacienți Medicaid în anii imediat următori privatizării. Prin comparație, admiterile de pacienți acoperiți de Medicare, programul federal de asigurări pentru persoanele în vârstă, nu s-au schimbat semnificativ. Motivul pentru care pacienții Medicaid au o situație mai proastă atunci când spitalele devin private este clar, spune Duggan, ale cărui cercetări se concentrează pe economia sănătății. „Ratele de rambursare ale Medicaid sunt atât de scăzute încât tratarea pacienților acoperiți de program este adesea neprofitabilă”, spune el, adăugând că Medicare plătește spitalele semnificativ mai mult pentru îngrijire. „Multe spitale nu doresc să trateze pacienții Medicaid, având în vedere această afectare financiară”. Implicațiile sunt semnificative, având în vedere că unul din patru americani este acum acoperit de Medicaid, spune Duggan. În urmă cu 25 de ani, doar unul din nouă americani își obținea asigurarea de sănătate prin Medicaid. „Creșterea acoperirii Medicaid de atunci a fost gigantică”, declară Duggan. Numai legea Affordable Care Act din 2010 a adăugat aproape 16 milioane de pacienți cu venituri mici la program, potrivit datelor guvernamentale. „Studiul nostru subliniază modul în care schimbările care au loc în sistemul de sănătate, inclusiv privatizarea pe scară largă a spitalelor publice, pot avea consecințe nedorite pentru pacienții cei mai vulnerabili.” Potrivit datelor Asociației Americane a Spitalelor, citate în studiu, controlul public al spitalelor a scăzut cu 42% din 1983 până în 2019, deoarece spitalele fie s-au închis, fie au fost preluate de interese private.
Începând din 2020, aproximativ 80% din cele aproximativ 4.500 de spitale generale de îngrijire intensivă din Statele Unite sunt controlate de organizații private non-profit sau cu scop lucrativ. Și, pe măsură ce ponderea paturilor din spitalele publice a scăzut, Duggan și colaboratorii săi constată că numărul total de pacienți internați în spitalele nou privatizate – inclusiv cei care beneficiază de Medicaid – a scăzut cu 8,5%. Pierderile de locuri de muncă au fost, de asemenea, notabile, deoarece proprietarii privați au redus costurile. Duggan și coautorii săi estimează că personalul cu normă întreagă din spitale a scăzut în medie cu 8%, multe dintre reduceri afectând managerii, tehnicienii medicali și lucrătorii din back-office. Aceștia au calculat, în medie, o scădere de 30% a numărului de medici angajați. Privatizarea nu a afectat personalul medical. Duggan spune că rezultatele studiului sunt deosebit de importante, având în vedere că asistența medicală reprezintă cel mai mare sector al economiei americane, cu 19% din PIB, și că spitalele angajează la fel de mulți muncitori ca întreaga industrie americană a construcțiilor. „Motivația profitului este încorporată în întregul sistem de sănătate, ceea ce poate fi atât bun, cât și rău”, spune Duggan. „Bun în sensul că poate lucrurile se fac mai eficient, dar rău în sensul că poate sfârși prin a avea efecte negative pentru pacienții cei mai puțin profitabili, care sunt de obicei săraci”.
De ce se privatizează
Cercetătorii au analizat aproape 260 de privatizări de spitale administrate de guvernele de stat și locale între 2000 și 2018. Deși au constatat că, în general, admiterile scad în spitalele nou-private, spitalele vecine au absorbit majoritatea pacienților strămutați. Dar nu a fost cazul pacienților cu venituri mici. Nu numai că spitalele nou-private au admis mai puțini pacienți Medicaid, dar și spitalele din apropiere – cele mai abrupte scăderi ale accesului având loc pe piețele cu cele mai ridicate niveluri de sărăcie și concentrații de spitale. Duggan spune că pacienții Medicaid ies în pierdere deoarece spitalele din zonele cu un nivel ridicat de sărăcie sunt deja în dificultate financiară și că introducerea unui nou concurent sub forma unui spital nou privatizat face ca tuturor să le fie mult mai greu să rămână pe linia de plutire. „În acel moment, toate pariurile sunt anulate”, spune Duggan, care a analizat pentru prima dată proprietatea spitalelor și rolul cheltuielilor guvernamentale asupra rezultatelor în materie de sănătate pentru pacienții cu venituri mici în The Quarterly Journal of Economics în 2000. Spitalele, inclusiv cele vecine, renunță la pacienții Medicaid neprofitabili mai mult din necesitate decât din avariție, spune Duggan. Există mai multe modalități prin care spitalele își reduc volumul de pacienți Medicaid. De exemplu, acestea ar putea să nu încheie contracte cu statele pentru a deservi pacienții acoperiți de program sau ar putea reduce îngrijirea pe care pacienții cu venituri mici tind să o caute mai mult decât alții.
State roșii vs. state albastre
O mai bună înțelegere a efectelor privatizărilor de spitale asupra îngrijirii pacienților este esențială pentru factorii de decizie politică, ale căror opinii cu privire la nivelul adecvat de control guvernamental par să varieze foarte mult. Potrivit studiului, unele dintre cele mai conservatoare state din țară au cea mai mare pondere a paturilor de spital deținute de guvern, în timp ce statele mai liberale au printre cele mai puține. În Alabama, de exemplu, guvernele de stat sau locale controlează 44% din paturile de spital. În Pennsylvania, acestea controlează doar 4%. Aceste diferențe puternice sfidează înțelepciunea convențională, notează Duggan. Statele albastre (mai liberale) tind să susțină un rol mai mare al guvernului în furnizarea de servicii, în timp ce statele roșii pledează pentru o implicare publică minimă. „S-ar putea crede că rolul guvernului în îngrijirea spitalelor ar fi mai mare în statele albastre, dar se dovedește a fi mult mai mare în statele roșii”, spune Duggan. „Știind că există o variație enormă între state subliniază și mai mult importanța înțelegerii consecințelor privatizării spitalelor și a stabilirii cantității adecvate de control public”. Efectele asupra salariilor personalului spitalicesc și o examinare atentă a tipurilor de îngrijire – cum ar fi psihiatria sau obstetrica – sunt pregatite pentru cercetări viitoare, spune Duggan.
Bogdan Guță