
Experții din domeniul HIV/SIDA solicită demararea finanțării și implementării măsurilor cuprinse în Strategia Națională HIV/SIDA 2022 – 2030.
Conform datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România (www.cnlas.ro ), la 31 decembrie 2022 erau în viață 17.923 persoane infectate HIV în România, iar în anul 2022 s-au diagnosticat un numar de 707 cazuri noi. Căile de transmitere frecvente în cazul persoanelor diagnosticate în 2022 sunt: sex neprotejat (heterosexual) – 60,4%, sex neprotejat (bărbați care fac sex cu alți bărbați) -30, 3%, consumatori de droguri injectabile – 6,6%.
Dezbaterea „Implementarea Strategiei Naționale HIV/SIDA – direcții de acțiune” organizată de Federația UNOPA a adus în atenția autorităților responsabile necesitatea intensificării demersurilor în vederea finanțării și demarării implementării măsurilor cuprinse în documentul strategic adoptat de către Guvernul României la finele anului 2022.
Potrivit conf. dr. Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății, ”bugetul disponibil pentru Programul național de HIV/SIDA în 2023 este de 222.500.000 lei. Tratamentul este acoperit, cel puțin până la jumătatea acestui an, în toate centrele din țară. Rugămintea către toți specialiștii este să furnizeze protocoalele terapeutice pe diferitele scheme de tratament, astfel încât să existe, într-o măsură acceptabilă, o standardizare a metodelor de tratament. Numai în acest mod putem vedea magnitudinea resurselor necesare pentru a asigura medicație de ultimă generație, dar și pentru a vedea ce alte resurse sunt necesare pentru a preveni îmbolnăvirile”.
Strategia Națională HIV/SIDA, adoptată în 29 noiembrie 2022 prin HG 1440/2022, pune accentul pe „Testarea HIV ca poartă de intrare în tratament” și vede „Tratamentul ARV ca modalitate de prevenire a noilor infecții HIV”.
Potrivit lui Iulian Petre, director executiv Uniunea Națională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), ”printre obiectivele specifice ale strategiei se numără creșterea accesului grupurilor prioritare la servicii de prevenire HIV, creșterea accesului tinerilor (cu vârste cuprinse între 15-24 ani) la cunoștințe despre HIV/SIDA, creșterea accesului la testare și diagnostic HIV a grupurilor prioritare, a gravidelor și a altor grupuri la risc, asigurarea accesului universal, continuu, nediscriminatoriu și rapid al persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA la tratament și îngrijiri (inclusiv pentru coinfecții și comorbidități) în vederea creșterii calității vieții în relația cu sănătatea și prevenirii transmiterii secundare a virusului HIV, asigurarea unui mediu propice pentru implementarea programelor de prevenire, tratament și îngrijiri HIV și a unui răspuns informat și coordonat în implementarea și monitorizarea Strategiei”.
Prof. dr. Adrian Streinu Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senatul României, a reafirmat susținerea pentru implementarea Strategiei. „Urmează ca în cursul săptămânilor următoare să punem la bătaie un plan de acțiune, să mișcăm lucrurile până în toamnă, apoi e nevoie să umblăm după fonduri… Obligatoriu trebuie să găsim fonduri, contăm și pe suportul Ministerului Sănătății, vedem și PNRR-ul ce poate să ne ofere și vom reuși. Testarea HIV trebuie să fie disponibilă pentru toata lumea, inclusiv cu teste care să se găsească la farmacie, cu prețuri rezonabile”.
Noi servicii în Contractul-Cadru
Odată cu intrarea în vigoare, la 1 iulie 2023, a noului Contract- Cadru și a normelor acestuia, vor exista mai multe servicii benefice pentru pacienții cu HIV.
„La nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate intervenim, începând cu data de 1 iulie 2023, cu acel segment esențial în managementul maladiei HIV/SIDA – cel al profilaxiei primordiale, al controlului și reducerii factorilor de risc asociați infecției cu HIV/SIDA (comportamentul grupurilor de risc, sfaturi pentru adolescenți în vederea prevenirii consumului de substanțe). Sprijinul pe care îl poate aduce CNAS este de a identifica atât aceste comportamente de risc cât și cele legate de încărcătura emoțională care poate conduce la depresie sau anxietate. Prin urmare medicii de familie, devin parteneri ai CNAS în implementarea programelor de prevenție, iar bonificarea serviciilor de prevenție și mărirea timpilor alocați în construirea acestor riscograme personale sunt măsuri pe care le-am luat în sprijinul acestor servicii”, a declarat conf. dr. Adela Cojan, președintele CNAS.
În ceea ce privește accesul la terapii, dr. Adrian Marinescu a anunțat că ”sunt 14.000 pacienți în tratament, iar jumătate dintre ei (chiar mai mult, spre 70%, la Matei Balș) sunt pe scheme noi, cu o singură tabletă”.