Cu ocazia aniversării a 15 ani de activitate a asociației Local American Working Group (LAWG) în România, reprezentanții Consiliului Director evidențiază direcțiile principale de acțiune ale organizației și proiectele de impact pentru sistemul de sănătate și pacienții din România. Printre temele importante pentru organizație se numără contribuția sectorului științelor vieții în sănătate și economie, accesul la inovație, cercetarea clinică, prevenția afecțiunilor cronice, parteneriatele cu actori din sfera guvernamentală, comunitatea academică, medicală și asociații ale pacienților.
LAWG reunește 14 companii farmaceutice lidere la nivel mondial în domeniul cercetării și biotehnologiei, care își dedică activitatea dezvoltării tratamentelor inovatoare, susțin cercetarea medicală și generează progrese majore pentru pacienți. Având o abordare transatlantică, asociația cooperează cu organizația Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA) și menține un dialog deschis cu alte asociații similare din Europa.
Frank Loeffler, președinte Local American Working Group
De ce ar trebui să privim științele vieții ca pe un motor de dezvoltare economică și nu doar ca parte a sistemului de sănătate?
Un sector puternic al științelor vieții aduce beneficii mult dincolo de sistemul de sănătate; el reprezintă o fundație pentru prosperitatea socială și creșterea economică sustenabilă. Pentru a valorifica pe deplin potențialul științelor vieții, trebuie să includem mai multe elemente: de la medicamente inovatoare, diagnostic și dispozitive medicale până la instrumente digitale pentru sănătate și un ecosistem de cercetare solid – toate contribuind la creșterea duratei și calității vieții, reducând în același timp presiunea asupra sistemului public de sănătate și serviciilor sociale. În paralel, acest sector generează creștere economică prin crearea de locuri de muncă, investiții valoroase în cercetare și dezvoltare, precum și productivitate crescută prin menținerea populației active și implicate în societate.
Cum ar putea o strategie națională pentru științele vieții să facă o diferență reală pentru pacienți și pentru societate?
Să luăm exemplul unei femei din România diagnosticată cu cancer de sân, o boală cu o povară societală ridicată, care poate afecta rapid toate aspectele vieții pacientei. O strategie națională pentru științele vieții care combină detectarea și diagnosticarea precoce, rambursarea mai rapidă a terapiilor, mecanisme inovatoare de acces și finanțare, dar și accesul la studii clinice și la cele mai recente cercetări medicale ar putea să îi ofere acesteia la timp tratamentul de care are nevoie. În acest fel, ar putea relua activitatea profesională, menținând totodată un rol implicat în familie și în comunitate.
Pentru a înțelege dimensiunea acestui impact, putem privi spre un studiu realizat de WifOR, care estimează că, între 2024 și 2032, tratamentele pentru cancerul de sân vor genera aproape 9 miliarde de dolari în câștiguri de productivitate în 10 dintre cele mai mari economii ale lumii – o dovadă clară că îmbunătățirea rezultatelor de sănătate contribuie direct la creșterea economică.
Cum putem valorifica potențialul acestui sector în România?
Valorificarea acestui potențial de creare de valoare în economie necesită o colaborare eficientă între universități, cercetători, clinicieni, companii, autorități de reglementare și pacienți. Un exemplu concret de astfel de colaborare este Health Innovation Hub, o inițiativă lansată de Local American Working Group (LAWG), împreună cu Ministerul Sănătății, Alianța G6-UMF a universităților de medicină și farmacie, Agenția Națională a Medicamentului, societăți științifice și organizații de pacienți. Aceasta a livrat deja primul Plan Strategic pentru Studii Clinice din România și dezvoltă în prezent o platformă digitală care va crește transparența și accesul la studiile clinice aflate în derulare. În paralel, proiecte regionale realizate împreună cu universități medicale contribuie la consolidarea prevenției și a depistării precoce a bolilor cronice. Sunt pași concreți către un sistem de sănătate mai conectat, bazat pe cercetare, în care pacienții români pot beneficia mai devreme de progresele medicale globale.
Care sunt principalele obstacole care împiedică accesul pacienților la inovație?
Totuși, pentru ca inovația să ajungă cu adevărat la pacienți, aceasta trebuie să fie și accesibilă. Barierele persistente de acces pe piață – în special procesul imprevizibil și întârziat de rambursare a tratamentelor și testelor de diagnostic – continuă să împiedice accesul în timp util la terapiile recent aprobate. În România, poate dura peste doi ani ca un medicament aprobat la nivel european să fie rambursat la nivel național. Pentru pacienții cu boli grave sau cu progresie rapidă, această întârziere poate avea un impact grav. Iar dincolo de costul uman, lipsa actualizării regulate a listei de rambursare transmite un semnal descurajator către investitori și companiile interesate să aducă soluții medicale noi în România, slăbind astfel stimulentele pentru investiții şi dezvoltarea viitoare a sectorului medical.
La nivel european, sectorul științelor vieții este deja un motor important de creștere, cu 29 de milioane de angajați și o contribuție de 1,5 trilioane de euro la PIB-ul UE. România poate face parte din această evoluție, cu condiția să asigure procese de rambursare previzibile, finanțare sustenabilă și un cadru de politici care să sprijine inovația medicală. Strategia recentă a Comisiei Europene pentru acest sector este un pas important în această direcție – punând accentul pe accelerarea inovației, acces rapid pe piață și o recunoaștere mai amplă a valorii aduse de noile tehnologii. În numele LAWG, ne exprimăm deschiderea de a contribui la definirea unei strategii naționale aliniate la această viziune europeană, care să consolideze sistemul de sănătate și economia României.
Prin adoptarea acestor direcții, România poate construi un sistem de sănătate mai solid, oferi rezultate mai bune pentru pacienți și crea un ciclu virtuos de sănătate, creștere economică și prosperitate pe termen lung.
Radu Rășinar, vicepreședinte Local American Working Group
Cât de repede sunt accesibile tratamentele inovatoare pentru pacienții din România?
Inovația este singura cale spre progres, iar noile tehnologii din domeniul sănătății avansează în ritm accelerat și au potențialul de a transforma vieți și de a revoluționa practicile medicale. A rămâne pe loc, la practicile de ieri, într-o lume care avansează continuu, înseamnă, de fapt, să rămâi în urmă, un decalaj greu de recuperat dacă accesul la inovație nu este realizat constant, anual. Sunt țări în Europa unde accesul pacienților la noile tratamente se realizează după doar 4 luni de la aprobarea Agenției Europene a Medicamentului, însă în România pacienții așteaptă până la 2 ani și jumătate pentru a putea utiliza aceleași terapii. Ultimul indice EFPIA Patients WAITT 2024 evidențiază că niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu era compensat în România la începutul lui 2025. Din cele 173 de medicamente nou-aprobate în UE în ultimii 5 ani, doar 33 au ajuns pe lista de medicamente compensate în România până la începutul lui 2025. De aceea, credem că eforturile guvernamentale din acest an trebuie să includă bunăstarea pacienților români și accesul acestora la tratamente noi, la standarde europene.
Care sunt demersurile realizate prin Hubul de Inovație în Sănătate pentru atragerea inovației în România?
În același timp, sunt numeroase inițiative care promovează inovația în sănătate în România, realizate prin parteneriate între autorități, industrie, mediul academic, asociații de pacienți. Multe dintre obiective sunt comune și se depun eforturi constante pentru conectarea României la progresul medical internațional. Mă refer aici în primul rând la Hubul de Inovație în Sănătate, care în ultimii doi ani a dezvoltat Planul strategic pentru studiile clinice din România, singurul din Europa, iar în prezent se lucrează la realizarea Platformei informatice despre studiile clinice din România, un proiect dezvoltat în sprijinul pacienților și comunității medicale. Acesta se derulează sub coordonarea Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, cu susținerea Ministerului Sănătății, Alianței Universitare G6-UMF, Asociației Local American Working Group (LAWG), Societății Naționale de Oncologie Medicală din România, precum și a organizațiilor de pacienți COPAC și APAA.
România ocupă o poziție de mijloc în clasamentul statelor din Europa Centrala și de Est în privința numărului de studii în desfășurare, iar cifrele s-au îmbunătățit constant în ultimii ani datorită politicii naționale orientate către conectarea cu cele mai noi inovații tehnologice. Luând ca referință anul 2022, piața studiilor clinice din România era estimată la 45-50 de milioane de euro, aducând o contribuție la bugetul de stat de peste 12 milioane de euro anual. În tot acest timp, numărul studiilor disponibile pentru pacienții români a crescut constant, iar triplarea numărului de studii până la finalul lui 2026, așa cum este prevăzut în Planul strategic, va duce sectorul la 150 de milioane de euro anual, generând de asemenea venituri exponențial mai mari pentru bugetul de stat.
Ce poate face România în plus pentru dezvoltarea unui sector farmaceutic înalt competitiv la nivel european?
Industria farmaceutică inovatoare este un sector-cheie al economiei europene, fiind unul dintre cele mai performante sectoare de înaltă tehnologie din Europa. Astfel, industria farmaceutică are potențialul de a deveni un pilon economic major în România, care să atragă inovația, să contribuie la scăderea deficitului bugetar în sectorul medicamentelor și să dezvolte un hub al investițiilor și locurilor de muncă înalt calificate în acest domeniu, contribuind la creșterea economică a țării. În prezent, întreaga industrie farmaceutică inovatoare aduce în economia României aproximativ 51,4 miliarde de lei, echivalentul a 4,7% din PIB (date la nivelul anului 2022).
Poziționarea competitivă a României la nivel European necesită un Program strategic național pentru stimularea sectorului farmaceutic din România, cu sprijin guvernamental și realizat prin colaborarea factorilor de decizie și a industriei farmaceutice. Construirea unui astfel de Program strategic național reprezintă o abordare modernă, europeană, prin care România își asumă clar prioritatea de a excela în segmente economice critice, iar reprezentanții industriei farmaceutice inovatoare sunt deschiși către un astfel de parteneriat durabil, pe termen lung.
Oussama Jabri, secretar general Local American Working Group
Cum își propune Asociația LAWG să abordeze problema mortalității prevenibile în România?
România are cea mai mare rată de mortalitate prevenibilă din Uniunea Europeană. Această statistică alarmantă subliniază necesitatea urgentă de implementare a unor opțiuni de tratament adecvate și la timp. Multe dintre aceste decese ar putea fi evitate prin îmbunătățirea accesului la îngrijiri medicale și prin măsuri de sănătate preventive. Asociația LAWG prioritizează prevenția ca un pilon fundamental al strategiei sale, prin susținerea unor proiecte de promovare a unor politici de sănătate mai eficiente, creșterea conștientizării publicului cu privire la bolile cronice și reducerea timpului de așteptare la îngrijirile medicale necesare pacienților.
Ce inițiative specifice susține LAWG în cadrul pilonului de prevenție?
Asociația LAWG sprijină cinci proiecte regionale axate pe educația și prevenția bolilor cronice. Aceste proiecte sunt implementate sub coordonarea Alianței Universitare G6 și își propun să îmbunătățească cunoștințele publicului despre riscurile pentru sănătate, să încurajeze diagnosticarea precoce și să promoveze un stil de viață sănătos. LAWG și HUB joacă roluri importante prin conectarea echipelor de proiect cu părțile interesate, sponsorii și partenerii. De asemenea, ele servesc ca o platformă de comunicare pentru a împărtăși și a promova rezultatele acestor inițiative, asigurându-se că proiectele sunt vizibile. Comunicarea rezultatelor va începe în trimestrul 4 din 2025, ceea ce va ajuta la creșterea conștientizării și implicării tuturor
părților interesate.
Ce rol joacă organizațiile de pacienți în inițiativele LAWG?
Organizațiile de pacienți sunt parteneri esențiali pentru Asociația LAWG și Hubul de Inovație în Sănătate din România. Coaliția Organizațiilor de Pacienți cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) și Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) sunt actori-cheie în cadrul Hubului de Inovație în Sănătate din România încă din 2024 și asigură o reprezentare puternică a vocii pacienților.
Asociațiile de pacienți s-au dezvoltat organic de-a lungul anilor, reprezentanții acestora au obținut cunoștințe temeinice și expertiză în domeniul politicilor de sănătate, astfel încât oferă perspective valoroase și contribuie activ la proiectele de educație și prevenție în derulare. Hubul de Inovație în Sănătate din România va continua să se extindă căutând parteneri care se aliniază cu obiectivele și proiectele sale în desfășurare și care pot contribui cu expertiză și cunoștințe. Prin această colaborare, ne propunem să îmbunătățim politicile de sănătate, să creștem accesul la tratamente inovative și să ne asigurăm că pacienții sunt bine informați pentru a-și gestiona eficient sănătatea.
Ce eforturi actuale se fac în domeniul studiilor clinice? Cum a devenit România un centru regional pentru studiile clinice, în ultimii doi ani?
În ultimii doi ani, România a făcut progrese remarcabile în a se impune ca un hub regional pentru studiile clinice. O coaliție de părți interesate – incluzând Ministerul Sănătății, ANMDMR, Comisia de Bioetică și diverse organizații de pacienți – s-a reunit sub un „proiect charter” pentru a sprijini sectorul studiilor clinice. În mod notabil, România se remarcă în UE prin faptul că are un Plan strategic oficial aprobat, destinat atragerii studiilor clinice, care este accesibil pe site-ul ANMDMR. Asociația LAWG este implicată în mai multe inițiative menite să îmbunătățească peisajul studiilor clinice în România și colaborează activ pentru revizuirea legislației privind accesul post-studiu. De asemenea, se depun eforturi pentru a crește conștientizarea asupra importanței sectorului studiilor clinice din România. În plus, se lucrează la dezvoltarea unui site, în colaborare cu ANMDMR, unde pacienții pot accesa informații despre toate studiile clinice în desfășurare în România.
Bogdan Guță
