Politici de Sanatate

Spitalul Malaxa, în plin proces de dezvoltare

16 octombrie
12:35 2017
Spitalul Malaxa, în plin proces de dezvoltare

Interviu cu dr. Alexandru Ștefănescu, manager Spitalul „Nicolae Malaxa“.

Ați preluat spitalul într-un moment de criză: criză de imagine și economică, având în vedere acuzațiile care i s-au adus fostului manager. Cum ați gestionat situația și care au fost primele măsuri pe care le-ați luat?

Da, este adevărat, la momentul preluării responsabilităților de manager al Spitalului Clinic „Nicolae Malaxa”, adică la sfârșitul anului 2016, pot spune că spitalul era într-o condiție delicată. Am făcut o radiografie a acestei situații ca să văd care sunt necesitățile imediate și m-am asigurat în primul rând de faptul că actul medical se poate derula în condiții optime, am demarat procedura de achiziție pentru aprovizionarea cu materiale sanitare și medicamente. Totodată, am pus la punct un plan de măsuri pe termen scurt și mediu pentru buna funcționare a spitalului. Prin urmare, am elaborat o serie de reguli de bună practică medicală și de respectare a unor standarde cât mai înalte în ceea ce privește actul medical.

Spitalul Malaxa aparține Primăriei Capitalei. Banii, însă, vin și de la Ministerul Sănătății. Sunt suficiente cele două surse de venit?

Într-adevăr, acest spital face parte dintr-un patrimoniu de 19 spitale ce aparțin Primăriei Capitalei care ne asigură fondurile necesare pentru ca spitalul nostru să poată funcționa așa cum trebuie. De asemenea, Primăria a alocat fonduri și pentru dotarea cu aparatură medicală, fapt ce va crește posibilitatea de investigare și diagnostic a pacienților, la nivelul spitalului, și implicit va crește calitatea serviciilor medicale pe care le oferim. Totuși ne gândim că există și varianta unor proiecte de dezvoltare prin fonduri europene și luăm în calcul acest aspect. Printre primele proiecte la care mă gândesc în acest moment este acela de dezvoltare a sistemului informatizat de management integrat la nivel de spital, un proiect de eficientizare a fluxului parcurs de pacient de la internare până la externare. Îmi doresc foarte mult să avem un management eficient și eficace al timpului și al resurselor materiale, ceea ce se va reflecta cu siguranță și în gestionarea cazului medical și va îmbunătăți și percepția, și gradul de satisfacție ale pacientului.

Care este specificul acestui spital, în funcție de specialitățile medicale disponibile pentru pacienți?

Dacă ar fi să facem o analiză SWOT, punctul nostru forte îl reprezintă, cu siguranță, personalul medical, specialiștii din sănătate ce activează în toate secțiile acestui spital.

Clinica Universitară de diabet cu adresabilitate largă, alături de chirurgie și oftalmologie, poate asigura un management complet al pacientului diabetic și al patologiei asociate (oftalmologice, obezității morbide, piciorului diabetic și altele). Prin urmare, mi-am propus să dezvolt acest segment ca să putem oferi pacienților o soluție terapeutică completă pentru ca în viitor să devenim un centru de referință pentru diabet. Avem de asemenea o clinică de medicină internă, o secție de recuperare medicală și o clinică universitară de obstetrică-ginecologie. În cadrul spitalului, funcționează și o clinică universitară de alergologie, clinică unde se formează rezidenți, se formează specialiști în domeniu și ne putem mândri cu acest lucru, mai ales că este printre puținele. Mai mult, având în vedere că patologia aceasta din sfera alergologică este în creștere în ultima perioadă din cauza schimbărilor de mediu și a celorlalți factori care contribuie la această sensibilitate tot mai des întâlnită, este un loc unde ne putem gândi și la o investiție în resursa umană, în tot ce înseamnă aparatură, fiind o specialitate cu adresabilitate mare  pe care trebuie să o promovăm.

Din punctul de vedere al dotărilor, în cadrul spitalului mai avem un CT destinat în special persoanelor supraponderale. Este un tomograf care suportă greutăți mult mai mari peste medie și sunt destul de puține în acest moment pe piața de servicii medicale, iar pentru noi acest lucru reprezintă, din nou, un punct tare.

Care sunt planurile pe termen mediu și pe termen lung, în ceea ce privește viitorul acestui spital?

Avem în vedere dezvoltarea unui ambulatoriu nou, într-o clădire nouă, care va scădea presiunea pe spațiile existente în acest moment în spital. Și va reprezenta un avantaj major în creșterea calității serviciilor medicale inclusiv în regim de ambulatoriu, cu implicații directe și asupra serviciilor oferite în cadrul spitalului. Pentru noi, infrastructura este o provocare majoră, mai ales că în 2011 am preluat în cadrul Spitalului „Nicolae Malaxa” o parte din ce însemna activitatea și personalul fostului spital Caritas. Acest lucru a însemnat o grefare a unei activități medicale pe o structură care funcționa cu un anumit specific. Au venit o parte din secția de chirurgie, o parte din secția de ginecologie și au ajuns în acest spital. Astfel, s-a creat un mix de servicii medicale, fiecare, bineînțeles, cu necesitățile si specificitațile lui și îmi doresc foarte mult să fac posibilă existența și colaborarea tuturor acestor specialități. Tocmai din acest motiv, un ambulatoriu de specialitate ar putea degreva ușor această activitate la nivel de spital, pentru a crea spațiu acestor activități, pentru a redimensiona anumite zone și a crea acel circuit foarte important despre care vă spuneam.

Pe termen scurt, îmi doresc de asemenea să reușesc să implic spitalul în mai multe proiecte și parteneriate. De exemplu, suntem în curs de organizare la nivelul spitalului a „Școlii Părinților”. Este un proiect în care am angrenat la nivelul spitalului specialiști din secțiile noastre de ginecologie și neonatologie, prin care vrem să creștem gradul de cunoaștere și conștientizare în rândul viitorilor părinți  a importanței gestionării în condiții optime a perioadei pre- și postnatale și, nu în ultimul rând, să promovăm efectele benefice ale alăptatului la sân, atât pentru mamă, cât și pentru copil.

Pe termen lung, mă gândesc la implicarea spitalului într-o serie de parteneriate cu ASSMB-ul, cu UMF-ul, prin care să putem crea niște programe educaționale, programe de educație medicală continuă și de formare profesională, având clinici universitare cu specific. De exemplu, un program ar fi cel destinat personalului medical implicat în evaluarea și supravegherea copiilor și adolescenților din unitățile școlare, în ceea ce privește identificarea și gestionarea cât mai eficientă a cazurilor de diabet zaharat.

Cine este Alexandru Ștefănescu?

Sunt absolvent al Facultății de Medicină, medic specialist medicină de familie și doctorand al Școlii Doctorale de Administrare a Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice. Sunt o persoană dinamică, cu o fire deschisă, orientată spre dialog şi comunicare și am intrat în această zonă publică din dorința de a putea oferi o alternativă prin viziunea proprie în ceea ce privește managementul medical.

de Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: