
Educarea și informarea populației, alături de existența unei resurse umane cu înaltă experiență și reorganizarea rețelei naționale de transfuziologie sunt cele trei direcții majore pentru îmbunătățirea activității în domeniul transfuzional în România, prezentate de prof. dr. Daniel Coriu.
Educația publicului, nevoia de a-l face să înțeleagă că „a dona înseamnă a salva o viață” a devenit laitmotivul dezbaterii organizate de coaliția ”Unitatea de sânge” cu prilejul lansării documentului de poziție privind transfuziile de sânge din România. Mai multă educație (și informație) înseamnă mai mulți donatori, ceea ce automat înseamnă mai mult sânge colectat. „Trebuie să învățam copiii să aibă abilitați de supraviețuire. La finalul ciclului școlar trebuie să ştie să resusciteze, să ofere primul ajutor şi să doneze sânge, să înveţe să aibă această atitudine generoasă de a dona”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, președinte Societatea Română de Hematologie (SRH), președinte Colegiul Medicilor din România. „Avem nevoie să îmbunătățim nivelul de informare și conștientizare în rândul populației pentru a crește nivelul de colectare de sânge”, a subliniat și preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Radu Gănescu. Potrivit prof. dr. Adrian Streinu –Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat: „Educația pentru sănătate trebuie să plece din școli. (….) Cel mai simplu lucru până să apară legea este un ghid de sănătate pe care să îl distribuim în şcoli”.
„Deși creșterea gradului de conștientizare a publicului și a donatorilor de sânge va fi o schimbare pozitivă, va fi necesară o inovație structurală, logistică și științifică pentru a menține echilibrul dintre necesar și rezerva în materie de transfuzii de sânge”, a declarat conf. dr. Florin Buicu, vicepreședinte Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților. Pe lângă educație, un rol important îl are și infrastructura. „Din punctul meu de vedere, și cred că sunt în asentimentul organizațiilor de pacienți, așteptările și dezideratul nostru trebuie să fie acela de a construi o infrastructură, servicii medicale care să se ridice la nivelul european”, a afirmat dr. Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Georgeta Hanganu, director Centrul de Transfuzie Sanguină Ploiești a amintit faptul că „donarea de sânge nu este o problemă a centrelor de transfuzie, ci este una a întregii societăți și va fi o mare problemă pentru ziua de mâine. În Europa, populația îmbătrânește, deci pacienții devin tot mai în vârstă și cu tot mai multe patologii, cu o creștere a necesarului de componente sanguine. Iar populația tânără, sănătoasă, aptă să doneze devine tot mai puțină. Disponibilitate acestei populații să doneze este mai redusă și va fi din ce în ce mai redusă, dacă nu intervenim. Dezbaterea aceasta nu este doar pentru ziua de azi, ci și pentru cea de mâine.”
Rezerva de sânge este o problemă presantă a sistemului de sănătate, cu implicații directe asupra pacienților români. În acest context, documentul de poziție lansat de către Unitatea de sânge subliniază importanța actualizărilor semnificative, atât în ceea ce privește nivelul de informare și infrastructura, cât și în ceea ce privește educarea personalului medical și disponibilitatea acestuia în beneficiul pacientului cronic transfuzabil.
Bogdan Guță