Politici de Sanatate

Sistemul de transfuzii, în plină reorganizare

15 ianuarie
17:13 2020
Sistemul de transfuzii, în plină reorganizare

Astazi, 15 ianuarie, la Parlament, experți români și străini din domeniul medical transfuzional, reprezentanți din sistemul național de transfuzii, reprezentanți ai pacienților, dar și din cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului României, Ministerului Sănătății și Parlamentului  au discutat despre situația sistemului național de transfuzie sanguină, despre îmbunătățirea și eficientizarea activității de transfuzie, dar și despre  necesitatea schimbării legislative urgente în domeniu.

„După cum ştiţi cu toţii, sectorul spitalicesc necesită o modernizare rapidă pentru a creşte calitatea actului medical şi siguranţa pacientului, iar unul dintre elementele cheie ale acestui deziderat este modernizarea sistemului de transfuzii care se află într-o situaţie dificilă”, a afirmat ministrul Sănătății, Victor Costache, în cadrul dezbaterii „Reorganizarea sistemului naţional de transfuzie sanguină: realităţi naţionale şi standarde europene. La rândul său, consilierul prezidențial Diana Păun a susţinut că “reorganizarea sistemului naţional de transfuzie sanguină reprezintă o necesitate stringentă. Avem nevoie de eficientizarea acestui sistem în primul rând, de un număr adecvat de centre de transfuzie sanguină, de centre mobile de recoltare, de asigurarea unui stoc de sânge, de creşterea acoperirii nevoilor transfuzionale şi, nu în ultimul rând, de legislaţie şi finanţarea adecvată”.

Potrivit acesteia, informarea şi educarea populaţiei cu privire la importanţa donării de sânge sunt deosebit de importante, iar campaniile de conştientizare sunt de un real folos. „Informarea şi educarea populaţiei cu privire la importanţa donării de sânge sunt deosebit de importante şi în acest sens campaniile de informare şi conştientizare sunt de un real folos, aducând la nivelul publicului larg potenţial donator informaţiile pe care orice donator trebuie să le cunoască. În plus – de la condiţii de eligibilitate la beneficiile pentru propria sănătate şi până la gestul în sine, care este unul umanitar, făcut din consideraţie faţă de cei care au atât de multă nevoie de sânge şi cărora le putem salva viaţa”, a arătat Diana Păun.

Ministrul Sănătăţii a mai declarat că modernizarea centrelor de transfuzii sanguine va fi făcută de îndată, pentru acest lucru fiind deja prevăzut un buget de 30 de milioane de lei. „Se va demara rapid modernizarea centrelor de transfuzii sanguine, deoarece interesul pacienţilor din România primează şi nu putem asista la dezbateri fără să luăm nicio decizie între timp. Nu ascund şi cu toţii suntem de acord că centrele de transfuzii sanguine trebuie modernizate. În planul de investiţii pot să vă anunţ că sunt prevăzute deja 30 de milioane de lei numai pentru modernizarea centrelor de transfuzie în 2020. Începe în primul trimestru al anului 2020”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, există resurse bugetare pentru plata orelor suplimentare şi pentru angajări, astfel încât centrele de transfuzii să fie deschise şi în weekend. „Trebuie făcute angajări, trebuie plătite orele suplimentare, există resursele bugetare, trebuie deschise sâmbătă şi duminică. Vom vedea planul de soluţii al experţilor din domeniu”, a mai completat Costache. Totodată el a mai precizat că pentru 2020 este asigurat necesarul de imunoglobuline.

La dezbaterea de astăzi a fost prezent și deputatul USR Emanuel Ungureanu, vicepreşedinte al Comisiei de sănătate din Camera Deputaților, care i-a solicitat ministrului Sănătăţii să o demită pe directoarea Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională „Prof. dr. C. T. Nicolau”, Violeta Oancea, pentru „incompetenţă”.

„Dumneavoastră ar fi trebuit să vă cereţi demisia sau demiterea pentru că, potrivit legii 282 din anul 2005, dumneavoastră aţi fi putut să cereţi ca acest institut să se transforme într-un Institut Naţional de Transfuzie Sanguină, aţi fi putut să faceţi norme şi aţi fi putut împreună cu ministerul să faceţi propuneri concrete, spre exemplu ca în centrele de recoltare ca cel din Cluj să fie program de şapte zile lucrătoare şi lucru acesta nu se întâmplă şi vă spun asta în calitate de donator. Îl avem aici pe ministrul Sănătăţii şi cer public ca să vă demită pentru incompetenţă. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu Amalia Şerban – ne vorbeşte ca şi când nu ar fi avut o poziţie de răspundere pentru tot ceea ce discutăm aici. Este inadmisibil ca de opt luni de zile mie, ca deputat, nu mi-a răspuns nimeni din minister la o cerere foarte precisă cu privire la dotările de care are nevoie centrul din Cluj, care până acum două luni nu avea nici măcar un transformator. În cazul unei pene de curent sângele ar fi fost aruncat la gunoi”, a spus deputatul, la o dezbatere organizată la Parlament.

Întrebat dacă are în vedere demiterea directorului Institutului Naţional de Hematologie, dar şi a altor persoane din Ministerul Sănătăţii, Costache a răspuns: „echipa noastră se reînnoieşte în permanenţă şi vom continua să reînnoim până reuşim să avansăm în domeniul sanitar. Niciun post în Ministerul Sănătăţii nu este fix sau bătut în cuie. Reînnoim echipa”.

Vicepreşedintele Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare, Otilia Stângă, a declarat că în jurul anului 2025, unul din trei pacienţi care are nevoie de imunoglobulină nu va putea să aibă acces la aceasta. „La nivel mondial, consumul de imunoglobulină a crescut constant atât din cauza descoperirii de noi pacienţi, cât şi datorită creşterii numărului de afecţiuni în care este imunoglobulină folosită. Se preconizează că în jurul anului 2025, unul din trei pacienţi care are nevoie de imunoglobulină nu va putea să aibă acces la aceasta din cauza materiei prime, care este plasma umană colectată de la donatori. Mulţi pacienţi, mai ales adulţii, primesc doze sub necesarul de care au nevoie”, a afirmat reprezentantul asociaţiei. Potrivit acesteia, consumul minim anual recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 65 de grame la mia de locuitori pe an, iar în România s-a folosit în ultimii ani o medie de 5 grame la mia de locuitori. „Este o diferenţă uriaşă. Media europeană se situează undeva la 80 de grame. Şi nu vorbim de Statele Unite, unde avem peste 270 de grame. În afara faptului că România nu oferă materie primă pentru fabricarea de imunoglobulină, o altă cauză ce conduce la neacordarea tratamentului sau la subdozarea acestuia este – aşa cum ştim cu toţii – alocarea de fonduri insuficiente pentru achiziţia de medicamente. Dorinţa noastră este ca şi pacienţii români să beneficieze de tratament cu imunoglobulină în doze corecte şi la timp, aşa cum se întâmplă în restul Europei. (…) Ne dorim ca şi în România să se colecteze plasmă în vederea fabricării de medicamente, întrucât aceasta este singura soluţie pe termen mediu şi lung de a asigura accesul pacienţilor români la tratament”, a subliniat Stângă.

O altă problemă care a fost ridicată în cadrul dezbaterii privind reorganizarea sistemului de transfuzii este cea cu privire la politicile pe care statul român le va adopta în ceea ce privește plasmafereza: dacă se va face în sistemul public sau în sistemul privat, cu plată, riscul adoptării celei de-a doua variante fiind, potrivit medicilor hematologi prezenți la eveniment, reducerea aprovizionării spitalelor cu componente sanguine, așa cum s-a întâmplat în Ungaria. De asemenea, în cadrul procesului de reorganizare a sistemului de transfuzii, Ministerul Sănătății trebuie să decidă și dacă va alege varianta concentrării activității de testare și procesare, sau se va păstra sistemul actual în care fiecare centru derulează toate activitățile.

Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: