Politici de Sanatate

Sistemele de sănătate europene după COVID-19

19 iulie
11:23 2021
Sistemele de sănătate europene după COVID-19

Pandemia de COVID-19 a provocat un șoc fără precedent în asistența medicală europeană, afectând fiecare parte a acesteia. Calculele inițiale privind impactul  pandemiei (probabil subevaluate) arată că, în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2020, mortalitatea prematură legată de COVID-19 a fost de două până la nouă ori mai mare decât cea cauzată de gripa comună, de două până la opt ori mai mare decât cea cauzată de accidentele rutiere și până la jumătate din ratele cauzate de afecțiunile cardiovasculare, și chiar mai mare în țările europene cele mai afectate de pandemie. Acesta este contextul actual al impactului pandemiei asupra sistemelor de sănătate din Europa prezentat în cel mai recent raport elaborat de EPFIA împreună cu PwC (https://efpia.eu/media/602847/health-systems-after-covid-19_en.pdf).  În urma unor consultări și cercetări extinse, autorii raportului au identificat trei domenii ale sistemelor de sănătate care au fost afectate în mod deosebit și pe care părțile interesate europene ar trebui să le abordeze în viitorul apropiat pentru a-și reveni din criză.  Cele trei domenii sunt: furnizarea serviciilor (îngrijiri întârziate și abandonate în perioada pandemiei),  finanțare (cerere crescută de servicii) și inovare (reorientare către nevoile pacienților).

 Potrivit raportului, criza COVID-19 a pus la încercare rezistența și agilitatea sistemelor europene de sănătate într-un mod fără precedent și a pus în evidență atât punctele forte, cât și pe cele slabe ale acestora. „Pe măsură ce intrăm în următoarea etapă a luptei împotriva COVID-19, în condițiile în care lansarea vaccinurilor se intensifică în multe țări și permite o reflecție mai concertată asupra viitorului dincolo de pandemie, trebuie să începem să discutăm despre ceea ce ne-a învățat această criză până acum despre starea sistemelor europene de sănătate și a colaborării europene în domeniul sănătății și despre ceea ce ar putea fi făcut mai bine sau diferit în viitor. EFPIA consideră că, odată ce vom ieși din această criză, ar trebui nu numai să ne reconstruim economiile și să ne punem societățile pe picioare, ci și să profităm de această ocazie pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă de reformă a sistemelor europene de sănătate. Întoarcerea la status quo-ul de dinaintea pandemiei nu ar fi o opțiune adecvată sau realistă.”

Raportul identifică o serie de domenii în care sistemele de sănătate europene și părțile interesate trebuie să se consolideze sau să dezvolte noi modalități de lucru pentru a-și îmbunătăți rezistența la crize viitoare și pentru a-și servi mai bine populația. De asemenea, studiul își propune să creeze o viziune asupra modului în care sistemele de sănătate europene ar putea aborda transformarea pentru a face față cerințelor actuale și viitoare.  Conturarea acestei viziuni a implicat cercetări ample și discuții cu profesioniști și organizații de vârf. Aceste consultări aprofundate au scos la iveală patru direcții strategice pe care sistemele de sănătate din Europa ar trebui să le urmărească: concentrarea pe îngrijirea timpurie și preventivă; planificarea și anticiparea; valorificarea beneficiilor digitalizării; concentrarea pe oameni și pe rezultate.

 

BG

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: