Politici de Sanatate

„Simularea medicală este o tehnică de învățare, nu o expoziție de tehnologie”

10 aprilie
12:49 2018
„Simularea medicală este o tehnică de învățare, nu o expoziție de tehnologie”

Interviu cu prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMF Tîrgu Mureș.

Tîrgu Mureș are primul și singurul centru de simulare medicală acreditat internațional din România

În cadrul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Tîrgu Mureș, aveți Centrul de Simulare și Abilități Practice, primul și singurul centru acreditat internațional din România. Care sunt dotările acestui centru și cum ajută el studenții la medicină?

Centrul de Simulare și Abilități Practice din cadrul UMF Tîrgu Mureș a fost înființat în anul 2012, cu scopul de a crea noi oportunități de învățare pentru studenți în vederea dezvoltării abilităților practice folosind simulatoare medicale. Centrul este organizat în trei departamente: „Basic Skills”, „Medical Simulation” și „Pacient standardizat”, dispunând de peste 40 de simulatoare medicale de bază care reproduc fidel corpul uman. Astfel, studenții exersează manevrele medicale până ajung să le execute corect. Peste 17.000 de studenți au fost instruiți, de la înființare și până în prezent, în cadrul Centrului desfășurându-și activitatea și disciplina Simulare aplicată în medicină.

În luna decembrie 2017, Centrul de Simulare și Abilități Practice a fost acreditat de către Comitetul de Acreditare Instituțională al Societății Europene de Simulare în Domeniul Medicinei drept centru de pregătire în simularea medicală în perioada 2018-2022, acesta fiind primul și singurul centru acreditat internațional din România.

Este atât de greu de obținut această acreditare internațională? De ce credeți că nu există un astfel de centru acreditat internațional și în alte universități din țară?

Centrul de Simulare și Abilități Practice a solicitat acreditarea Societății Europene de Simulare în Domeniul Medicinei în luna iunie 2017, iar în decembrie 2017 o echipă formată din auditori internaționali a vizitat UMF Tîrgu Mureș și a evaluat activitățile curriculare și extracurriculare, procedurile efectuate în cadrul Centrului  de Simulare și Abilități Practice, precum și infrastructura didactică și de cercetare.

Specialiștii au concluzionat că sunt respectate criteriile și principiile de acreditare, iar astfel Centrul de Simulare a obținut statutul de acreditare SESAM pentru o perioadă de patru ani. La Tîrgu Mureș, a fost înființată și funcționează Societatea Română de Simulare Aplicată în Medicină, prima și singura organizație de acest fel din România, ea de fapt reprezentând România în organizația europeană de profil.

Ceea ce este însă important într-un asemenea centru nu sunt simulatoarele, deși investiția în asemenea echipamente este una semnificativă, ci, mai ales, modul și procedurile de lucru, capacitatea de a interacționa logic cu celelalte componente ale învățământului. Simularea medicală este o tehnică de învățare, nu o expoziție de tehnologie. De aceea, a avea într-un locație câteva simulatoare nu înseamnă a avea un centru de simulare, iar o asemenea acreditare certifică și standardizează nu doar infrastructura, ci, mai ales, procesele de lucru.

Unul dintre obiectivele pe care vi le-ați propus pentru mandatul 2016-2020 este o strategie de reformă curriculară stabilită în baza planului strategic de dezvoltare a Universității. Ce presupune, punctual, această strategie? Ați început implementarea ei?

Planul managerial al mandatului 2016-2020 stă sub semnul „Viziunii și acțiunii”, un obiectiv strategic extrem de important fiind reforma curriculară de substanță în învățământul medico-farmaceutic tîrgumureșean implementată cu succes în Universitate în anul 2016, cu scopul de a schimba metodele educaționale prin promovarea interacțiunii cu studenții, de a standardiza evaluarea și învățarea continuă, precum și de a stimula gândirea clinică și analiza critică.

Anul 2018 este anul în care reforma curriculară se va generaliza la nivelul tuturor programelor de studii, anul în care abordarea formală, acolo unde ea mai există, va fi înlocuită de schimbările de fond. Până acum, am creat o serie de mecanisme administrative, am început și vom continua să lucrăm la reinstruirea tuturor cadrelor didactice, dar în paralel se impun evaluarea și revizuirea în detaliu a conținutului procesului de învățământ, pentru a-l face cu adevărat adecvat fiecărui program de studiu și în consens cu realitățile actuale ale nevoii de cunoaștere pe care le au profesiile medico-farmaceutice. Până la finalul anului universitar 2018-2019, toate programele de studiu din Universitate vor aplica strategia de reformă curriculară, dar procesul este unul complex, care va dura, probabil, încă trei ani. În final însă, cred că vom avea un învățământ medical modern, adaptat mediului informațional în care trăim și comparabil cu ceea ce se face în celelalte universități europene de prestigiu.

Care sunt proiectele prioritare ale acestui mandat?

Alături de reforma curriculară, internaționalizarea Universității reprezintă un alt obiectiv strategic, iar deschiderea internațională nu se referă doar la relația cu studenții internaționali sau la relațiile cu studenții și cadrele didactice din cele 91 de universități partenere, ci și la atragerea unui număr cât mai mare de profesori performanți din universități mari din străinătate, care să lucreze pe termen lung la UMF Tîrgu Mureș.

La nivel național, ERASMUS+ reprezintă programul cu cel mai mare succes, Universitatea noastră situându-se pe prima poziție între universitățile de medicină și farmacie din țară în ceea ce privește atragerea de fonduri pentru mobilități internaționale. Anual, circa 400 de studenți pleacă cu burse ERASMUS în Germania, Franța, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Ungaria, Turcia, Polonia.

În privința studenților internaționali, numărul celor care aplică la programele de studiu în limba engleză de la Medicină şi Medicină Dentară crește de la un an la altul. În anul 2017, s-au înscris la UMF Tîrgu Mureș 450 de candidați străini, cu 186 mai mulți decât în anul 2016, când au fost înregistrate 264 de aplicații, și de peste 4 ori mai mulți față de anul 2013, când au fost înscriși 110 candidați.

În egală măsură, consider că această internaționalizare trebuie să facă legătura cu alte centre din Europa și din SUA pe domeniul cercetării științifice, pentru că avem o infrastructură de cercetare extrem de performantă, comparabilă cu ceea ce au universitățile de renume din Europa.

În luna ianuarie 2018, am avut o întâlnire cu ministrul afacerilor externe al României, domnul Teodor-Viorel Meleșcanu. Discuțiile s-au axat pe identificarea modalităților concrete de colaborare între cele două instituții, în vederea încurajării multiculturalismului și multilingvismului în lume și a promovării unei educații în spiritul înțelegerii interculturale. Recentul parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, singurul de acest fel la nivel național, va transforma Universitatea într-un actor important și pe plan diplomatic, în susținerea concretă a intereselor României la nivel global.

Există, la nivel de universitate, o corelare practică între numărul de locuri la anumite specialități medicale și cererea/nevoia din spitalele și clinicile din țară?

Unul dintre cele mai importante atuuri ale UMF Tîrgu Mureș în privința rezidențiatului îl reprezintă oportunitatea oferită studenților de a-și continua pregătirea în specialitate, în centrul universitar Tîrgu Mureș existând aproximativ 1.600 de rezidenți care se pregătesc în 44 de specialități medicale.

În 2017, UMF Tîrgu Mureș a fost desemnată centru universitar național responsabil de elaborarea subiectelor de concurs pentru cei peste 6.800 de absolvenți ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie, fapt ce a reprezentat, pe de-o parte, o formă de recunoaștere a rezultatelor academice și de cercetare la nivelul universităților de profil din țară și, pe de altă parte, o responsabilitate extrem de mare asumată de Universitate, întregul proces desfășurându-se, cu contribuția celorlalte centre medicale tradiționale, în condiții de securitate ridicate. În centrul universitar Tîrgu Mureș, s-au înscris la concurs aproximativ 600 de candidați. La nivel național, au fost scoase la concurs aproape 4.000 de locuri și posturi.

Care este profilul ideal al studentului la medicină? Cât la sută dintre studenți mai corespund acestui ideal?

În anul 2017, cei aproximativ 1.600 de candidați la UMF Tîrgu Mureș au trecut printr-o admitere dificilă și diferită, cu întrebări la prima vedere, care le-a pus la încercare nu doar cunoștințele, ci și capacitatea de integrare a informațiilor și puterea de sinteză. De altfel, UMF Tîrgu Mureș are o bibliografie de admitere la biologie diferită de celelalte centre universitare, înlocuind manualele clasice de biologie cu un textbook utilizat la admiterea în universitățile din SUA, acesta cuprinzând, alături de informațiile specifice de anatomie și fiziologie, noțiuni de biochimie, biofizică, biologie celulară, genetică, prezentate într-un mod integrativ. Cei admiși au făcut deja primul pas în a-și reforma gândirea, iar ceea ce vor face la UMF Tîrgu Mureș în anii de studiu va continua aceeași abordare, deoarece nu ne-am propus să refacem clasificări de tip liceal, ci am dorit să-i scoatem dintr-un sistem de predare și învățare descriptiv și să-i provocăm să raționeze și să decidă. Acesta este profilul studentului la UMF Tîrgu Mureș.

Programul de studiu Medicină, linia română, a înregistrat în ultimul an cea mai mare concurență dintre universitățile mari de medicină din țară, calculată după numărul de candidați raportat la numărul de locuri bugetate, și anume 4,23 candidați pe un loc. Astfel, a crescut dificultatea admiterii și, în același timp, a crescut calitatea celor admiși la UMF Tîrgu Mureș.

de Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: