Pe 31 octombrie se încheie mandatul actualei Comisii Europene. În luna octombrie va avea loc votul în Parlamentul European pentru noua Comisie. În septembrie – octombrie au loc audieri în comisiile de resort ale Parlamentului European pentru cei 26 de comisari nominalizați. În curând vom afla numele tuturor celor propuși să ocupe fotoliile din viitorul ”guvern” al UE.

În ceea ce privește postul pentru Comisar responsabil cu sănătatea în UE, au fost vehiculate, în ultimele luni, mai multe nume: Chris Fearne (Malta) - chirurg și cel mai longeviv ministru al sănătății din Europa, și-a retras ulterior candidatura în urma unui scandal de corupție; Frank Vandenbroucke (Belgia), vicepremier și ministrul sănătății; raportorul PE, Tomislav Sokol (Croația); Vlastimil Válek (Cehia), vicepremier și ministru al sănătății; Riina Sikkut (Estonia), ministru al sănătății.

Până acum există o singură certitudine și ”aproape” o certitudine. Lucrul sigur este acela că actualul Comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a confirmat că nu va candida din nou pentru funcția de conducere în domeniul sănătății în următorul mandat și intenționează să se întoarcă în Cipru. O ”aproape” certitudine este aceea că următorul comisar pentru sănătate nu va avea sarcina suplimentară de a monitoriza siguranța alimentară, cu alte cuvinte nu va mai exista o Comise pentru sănătate și siguranță alimentară, ci doar Comisia pentru sănătate.

Memoriu către comisarul responsabil cu sănătatea

Indiferent cine va fi viitorul comisar responsabil cu sănătatea, Bruegel, un think tank european specializat în economie, cu sediul la Bruxelles, a pregătit un set de recomandări pentru toți cei care vor fi membri ai Comisiei Europene: Unite, defend, grow: Memos to the European Union leadership 2024-2029. Potrivit autorilor, „memo-urile către conducerea Uniunii Europene sunt o tradiție Bruegel din 2009. La fiecare cinci ani - după alegerile europene, dar înainte de intrarea în funcție a unei noi Comisii Europene - facem un bilanț al situației politicilor legate de prosperitatea economică a UE, reflectăm asupra principalelor provocări cu care se confruntă UE și facem recomandări privind modul în care noua conducere a UE ar trebui să le abordeze.”

Menținerea politicii în domeniul sănătății ca prioritate majoră - Creșterea atractivității UE pentru industria farmaceutică inovatoare - Extinderea Uniunii sănătății la afecțiunile netransmisibile

Politica în domeniul sănătății din Uniunea Europeană se află într-o situație mai puternică în urma crizei COVID-19 și a adoptării legislației menite să asigure o mai mare reziliență și să susțină răspunsul la următoarea pandemie. În acest context, experții de la Bruegel îl avertizează pe viitorul comisar că se va confrunta ”cu provocările de a vă asigura că securitatea sanitară rămâne o prioritate pe ordinea de zi, continuând în același timp reforma legislației UE în domeniul farmaceutic și făcând mai mult în ceea ce privește afecțiunile netransmisibile, inclusiv cancerele, afecțiunile cardiovasculare, diabetul și Alzheimer.” Astfel, comisarul pentru sănătate ar trebui să solicite resurse mai mari pentru Autoritatea de intervenție în caz de urgență în domeniul sănătății (HERA), să urmărească o abordare integrată pentru politica „One Health” care să ia în considerare legăturile dintre sănătatea umană, sănătatea animală și ecosisteme, să facă mai mult pentru a face UE atractivă pentru produsele farmaceutice inovatoare și să încerce să extindă proiectul „Uniunea sănătății” la afecțiunile netransmisibile.

 Recomandări

• HERA să funcționeze în cadrul ECDC

Viitorul comisar este avertizat că sarcina imediată cu care se va confrunta va fi să pună HERA pe o bază solidă. ”În prezent, HERA este în curs de evaluare. Aceasta are resurse limitate în raport cu responsabilitățile sale și există suprapuneri în evaluarea și gestionarea riscurilor cu Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Afecțiunilor (ECDC) pentru amenințările majore și cu EMA pentru penuria de medicamente. În configurația actuală, HERA nu este concepută și nu dispune de resursele necesare pentru a sprijini investițiile la scară largă în cercetare și dezvoltare pentru măsuri anti-medicale. HERA ar putea găzdui o astfel de funcție, care ar putea lua forma unei infrastructuri publice europeane pentru cercetarea și dezvoltare farmaceutică. Dar aceasta ar avea nevoie de un buget adecvat. Prima recomandare este că, la resurse și mandat constante, HERA ar fi mai bine dacă ar fuziona cu ECDC. Acest lucru ar aduce avantajul de a funcționa ca o agenție fără a crea una nouă și ar putea dezvolta o sinergie cu ECDC în ceea ce privește evaluarea riscurilor și măsurile de pregătire.”

• UE atractivă pentru produsele farmaceutice inovatoare

Inițiativele actuale privind piețele farmaceutice, deși legitime, nu reușesc să abordeze problema structurală a pierderii competitivității industriei și creșterea decalajului față de SUA în ceea ce privește medicamentele inovatoare. Acest lucru necesită un răspuns politic mai energic axat pe inovarea de ultimă oră. ”Ar trebui să luați în considerare un pachet de măsuri de-a lungul întregului lanț valoric, de la cercetare la stabilirea prețurilor”, recomandă experții Bruegel. Aceștia subliniază că, ”în prezent, eforturile de cercetare la nivelul UE sunt prea fragmentate (ECDC, HERA, Orizont Europa, EU4Health, Institutul European de Tehnologie, Inițiativa inovatoare în domeniul sănătății) și nu reușesc să concentreze resursele pe cele mai consensuale priorități, cum ar fi cercetarea pentru noi antibiotice. UE are nevoie de o instituție publică puternică pentru cercetarea medicală cu resurse pentru prioritățile de sus în jos și proiectele cu risc ridicat - o agenție ARPA (Advanced Research Projects Agency) pentru sănătate.”

• Examinarea blocajelor de reglementare în calea inovării

Medicamentele biologice inovatoare intră în cadrul terapiilor și produselor medicamentoase avansate (ATMP). „Aceste norme specifice nu au făcut parte din pachetul farmaceutic și, având în vedere progresele științifice rapide în acest segment, este timpul să se verifice dacă legislația este adecvată scopului și pusă în aplicare în mod consecvent în toate țările UE. În plus, reforma farmaceutică a lăsat legislația privind studiile clinice neatinsă. Studiile clinice sunt autorizate de autoritățile naționale de reglementare, ceea ce face ca cercetarea clinică să fie costisitoare și creează întârzieri și blocaje inutile.

Un protocol centralizat al studiilor clinice sub responsabilitatea EMA ar crea un mediu de reglementare precum cel cu care se confruntă firmele în SUA și ar îmbunătăți cercetarea clinică în UE”, este avertizat viitorul comisar pentru sănătate.

• Inițiative privind noi modele de preț și rambursare

Deși piața medicamentelor este bine integrată prin intermediul autorizației de piață acordată de EMA, prețurile și rambursările rămân de competență națională. ”O astfel de fragmentare este deosebit de penalizatoare pentru medicamentele inovatoare care vizează populații mici, adesea cu date clinice limitate cu privire la eficacitatea lor și care ajung pe piețe cu prețuri ridicate. Inovația radicală necesită noi modele de stabilire a prețurilor și de rambursare, cum ar fi plata pentru performanță și modelele de rentă viageră. Statele membre ar trebui să înființeze scheme pilot pentru noi modele de finanțare. Noul cadru de evaluare a tehnologiilor medicale, grupul autorităților naționale competente în materie de prețuri și rambursări și plătitorii pentru sistemul public de sănătate ar trebui să examineze această posibilitate cu prioritate, iar țările UE ar putea lansa achiziții publice comune pentru astfel de cazuri”, subliniază autorii recomandărilor.

• O uniune a sănătății pentru afecțiunile netransmisibile

În final, viitorul comisar pentru sănătate ar trebui să aibă ambiția ”să dezvolte un proiect de uniune a sănătății care să aducă beneficii clare cetățenilor europeni. Inițiativele actuale privind afecțiunile rare, cancerul și sănătatea mintală merită să fie continuate. Dar ar trebui să extindeți proiectul Uniunea sănătății  la afecțiunile netransmisibile (NCD) în general, deoarece acestea generează cea mai mare povară pentru sistemele de sănătate, sunt afectate în mod semnificativ de modul în care sănătatea publică este abordată în politicile UE și sunt în centrul inegalităților în materie de sănătate.”

Bogdan Guță