Politici de Sanatate

Sectorul farma, sub lupa Consiliului Concurenței

20 august
17:00 2016
Sectorul farma,  sub lupa Consiliului Concurenței

Raportul privind investigaţia utilă pentru cunoaşterea sectorului farmaceutic din România, realizat de Consiliul Concurenței, arată că există un grad ridicat de concentrare a anumitor pieţe din cauza comercializării cu precădere a unor medicamente inovative. De asemenea, raportul a analizat și motivele pentru care pacienții se confruntă periodic cu lispa anumitor medicamente. Care sunt recomandările Consiliului Concurenței pentru sectorul farma, dar și acțiunile următoare, într-un interviu cu dr. Bogdan-Marius Chirițoiu, preşedinte al instituției.
de Valentina Grigore

Care sunt prioritățile dv. în domeniul farma în următoarea perioadă?

Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat activ, atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind unele practici anticoncurenţiale (unele finalizate cu sancţiuni), cât şi prin analiza concentrărilor economice din domeniu.

Dorim ca şi în perioada următoare să fim la fel de activi. Astfel, vom finaliza analiza observaţiilor pe care le-am primit în urma consultării publice a raportului investigaţiei sectoriale în domeniul farmaceutic, iar apoi vom transmite concluziile şi recomandările către organismele responsabile din domeniu.

Pot să vă spun că sunt foarte mulțumit de colaborarea cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public.

Un alt obiectiv pentru perioada următoare este finalizarea anchetei sectoriale în domeniul serviciilor medicale.

Ultimul Raport privind investigaţia utilă pentru cunoaşterea sectorului farmaceutic din România, realizat de Consiliul Concurenței, a analizat piața farmaceutică din perspectiva accesului la medicamente și a activității firmelor din domeniu. Care sunt principalele concluzii ale acestui raport?

Unul dintre principalele aspecte ale acestui studiu se referă la medicamentele generice. Concluziile sunt similare cu cele din investigaţia sectorială precedentă, pe care am finalizat-o în 2011, din care a rezultat faptul că există un grad ridicat de concentrare a anumitor pieţe din cauza comercializării cu precădere a unor medicamente inovative. Deși sunt cu 35% mai ieftine decât variantele inovative, medicamentele generice nu au reuşit să dobândească cote de piață semnificative. Am constatat că există pieţe în care, odată cu apariţia variantelor generice ale unui medicament inovativ, creşte cota de piaţă a altor medicamente inovative, pentru care nu există încă echivalent generic.

De asemenea, în urma studiului nostru a rezultat că 57% dintre pacienţi solicită o anumită denumire comercială ca urmare a recomandării medicului, deşi, în România, prescrierea medicamentelor se realizează pe substanţă activă şi, doar în situaţii excepţionale, justificate, pe denumire comercială. O posibilă cauză a acestor comportamente credem că este promovarea intensă realizată de producătorii de medicamente inovative. Medicii recomandă medicamente inovative fiind influenţaţi de companiile producătoare prin activităţi de marketing, promovare şi publicitate: congrese ştiinţifice, întâlniri promoţionale, materiale şi obiecte publicitare, sponsorizări. În ceea ce priveşte specialităţile medicale, cei mai vizaţi sunt medicii de familie/medicină generală, urmaţi de medicii cardiologi şi de internişti.

O companie producătoare de medicamente inovative alocă, în medie, aproximativ 9% din cifra de afaceri pentru activităţi de promovare, iar o companie producătoare de medicamente generice alocă aproximativ 5%. De exemplu, în 2014, cheltuielile cu promovarea şi publicitatea, înregistrate de producătorii de medicamente din România, s-au ridicat la aproximativ 362 de milioane de lei.

Astfel că noi am propus limitarea cheltuielilor de marketing pentru anumite categorii de activităţi, respectiv o mai bună definire a cheltuielilor care pot fi înregistrate pentru fiecare tip de activitate de marketing sau promovare.

În ceea ce priveşte analiza la nivel de farmacii, aceasta a arătat că pacienţii sunt direcţionaţi către anumite farmacii pentru achiziţia unor medicamente. Astfel, sunt situaţii în care un număr foarte mic de farmacii concentrează o mare parte din sumele decontate la nivel de judeţ. Un exemplu îl constituie județul Iași, unde, în septembrie 2014, din 386 de farmacii care au eliberat medicamente incluse în programele naționale de sănătate, o farmacie a decontat 69% din totalul medicamentelor eliberate pentru Programul Naţional de Oncologie, iar în ceea ce priveşte Programul Naţional de Transplant, prima farmacie a decontat 43% din totalul medicamentelor.

Ca urmare, am recomandat eliminarea avantajelor ce pot fi oferite medicilor de reprezentaţii farmaciilor sau ai distribuitorilor pentru ca aceştia, la rândul lor, să distribuie către pacienţi cupoane promoţionale valabile doar în anumite farmacii.

Una dintre direcțiile acestui raport se referă la lipsa medicamentelor. În decursul ultimilor ani, pacienții s-au confruntat frecvent cu astfel de probleme. Ce a determinat aceste lipsuri și ce măsuri a luat/propus Consiliul Concurenței pentru eliminarea lor?

Există mai multe motive pentru care unele medicamente pot lipsi de pe piaţă: preţurile nesustenabile (în cazul medicamentelor foarte ieftine), comerţul paralel sau subestimarea, de către producători, a consumului naţional. Pentru a opri acest fenomen, trebuie luate măsuri pe toate palierele, de la producţia de medicamente până la retail farmaceutic. În prezent, colaborăm cu instituţiile abilitate pentru a dezvolta o nouă reglementare cu privire la obligaţia de serviciu public, care va conduce la îmbunăţirea disponibilităţii medicamentelor la nivel de pacient.

Studiul nostru a relevat faptul că în privinţa medicamentelor pentru care au fost constatate lipsuri a existat un anumit procent de exporturi. În acest sens, noi am propus o monitorizare mai atentă şi eficientă a obligaţiei de serviciu public de către ANMDM (Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale), la fiecare nivel al lanţului de aprovizionare cu medicamente. De asemenea, am recomandat distribuitorilor aprovizionarea tuturor farmaciilor, nu doar a celor integrate.

O altă recomandare este uniformizarea adaosurilor pentru medicamente (sub forma unei sume fixe pe serviciul farmaceutic), care să conducă la apariţia rentabilităţii medicamentelor ieftine, pentru ca şi acestea să fie comandate şi comercializate de farmacii.

Totodată, am recomandat includerea medicamentelor în Listele de decontare de îndată ce acestea au primit autorizaţie de punere pe piaţă şi decizie de preţ, astfel încât pacienţii să aibă acces la medicamente noi, eficiente.

Multe dintre companiile farma susțin că modalitatea de compensare a medicamentelor este unul dintre motivele dispariției anumitor produse de pe piață, aducând avantaje anumitor firme și dezavantaje altora. Care este punctul de vedere al Consiliului Concurenței? Cum ar putea fi modificată modalitatea de compensare astfel încât să nu mai existe situații în care pacienții nu au acces la medicamente?

Noi am recomandat eliminarea unui medicament din Listă, în cazul în care acesta dă preţul de referinţă, dar nu este comercializat o anumită perioadă de timp. În acelaşi timp, susţinem includerea medicamentelor în Listele de compensare de îndată ce acestea au primit autorizaţie de punere pe piaţă şi decizie de preţ.

Care este poziția Consiliului Concurenței referitor la medicamentele generice și la stabilirea prețului acestora?

Preţurile medicamentelor generice nu trebuie să fie afectate permanent de preţul medicamentelor inovative corespondente, respectiv de referenţierea circulară. După expirarea patentului, ar trebui să existe o concurenţă reală între medicamentele inovative şi cele generice, inclusiv în ceea ce privește preţul. Pentru atingerea acestui obiectiv, Consiliului Concurenţei recomandă ca atât preţul medicamentului generic, cât și al celui inovativ ieşit de sub brevet să fie la acelaşi nivel pentru a evita discriminările de formare a preţului între medicamente cu aceeaşi substanţă activă (Denumirea Comună Internaţională – DCI).

Care sunt recomandările Consiliului Concurenței pentru companiile farma, astfel încât să se evite disfuncționalitățile care ar putea afecta mediul concurențial sau pacientul?

În primul rând, pentru o mai bună disponibilitate la nivel de pacient, producătorii, distribuitorii şi farmaciile trebuie să respecte obligaţia de serviciu public. În acest context, noi am recomandat producătorilor să aducă medicamente în cantităţi suficiente, care să acopere piaţa naţională şi ritmul de creştere a acesteia. De asemenea, distribuitorii trebuie să aprovizioneze cu prioritate piaţa naţională, exporturile paralele fiind posibile doar în măsura în care există surplus, iar farmaciile trebuie să asigure aprovizionarea cu medicamente în termenul legal.

O altă practică semnalată este că majoritatea distribuitorilor condiţionează livrarea medicamentelor foarte solicitate şi care se vând bine de achiziţionarea, de către farmacie, a altor medicamente pe care aceasta nu le doreşte şi nu le-ar comanda dacă nu ar fi nevoită. Noi susţinem că o astfel de practică ar trebui oprită şi chiar am recomandat Ministerului Sănătăţii introducerea în legislaţie a unei prevederi de interzicere a comercializării de pachete, ceea ce va debloca cash-flow-ul farmaciilor şi va conduce la aprovizionarea acestora doar cu medicamentele necesare. În acelaşi timp, distribuitorii trebuie să aprovizioneze toate farmaciile, nu doar pe cele integrate.

Care este punctul dumneavoastră de vedere referitor la aplicarea taxei claw-back? Cum poate Consiliul Concurenței acționa pentru reglementarea acesteia?

Considerăm că taxa claw-back ar trebui aplicată diferit pentru medicamentele generice şi pentru cele ieşite de sub brevet, faţă de medicamentele noi, care sunt mai scumpe şi implică un efort bugetar mai mare. Aplicarea unei taxe claw-back mai mici pentru medicamentele generice/genericizate ar putea avea ca efect menţinerea acestora în piaţă.

Noi ne-am spus punctul de vedere, am emis opinii şi avize pe marginea acestei taxe încă de la apariţia sa, atrăgând atenţia asupra posibilelor efecte generate de aplicarea taxei care ar putea afecta libera concurenţă.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: