Datele arată că 5.000 de europeni își pierd viața zilnic din cauza bolilor cardiovasculare, fiind necesare programe de screening eficiente pentru această patologie.

La mai bine de doi ani de la declanșarea pandemiei de COVID-19, sistemele de asistență medicală evaluează impactul acesteia pentru a-și consolida răspunsul și pentru a îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate ale pacienților din toate ariile medicale. În acest context, rețeaua EFPIA Cardiovascular a comandat, în colaborare cu PwC, elaborarea unui raport pentru a înțelege impactul pandemiei asupra celor 60 de milioane de pacienți cu boli cardiovasculare din Europa. Pornind de la concluziile raportului, EFPIA a organizat webinarul Către o nouă normalitate: de ce este esențial să îmbunătățim sănătatea cardiovasculară, un bun prilej pentru o dezbatere cu factorii de decizie politică, furnizorii de servicii medicale și reprezentanții pacienților pentru a evalua impactul COVID-19 asupra îngrijirii bolilor cardiovasculare (BCV). Printre problemele abordate s-au numărat rolul prevenției secundare și posibilele acțiuni politice necesare pentru a consolida răspunsul sistemelor de sănătate la povara bolilor cardiovasculare și pentru a îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate ale pacienților cu boli cardiovasculare.

Potrivit raportului Towards a new normal: Why boosting CV health is critical Opportunities for healthcare systems to build back better for patients in Europe, „în fiecare zi, 5.000 de persoane își pierd viața din cauza «ucigașului» numărul unu la nivel european: bolile cardiovasculare (BCV), cum ar fi atacurile de cord sau accidentele vasculare cerebrale. Iar pandemia a înrăutățit situația”. Pacienții cu BCV au reprezentat unul dintre cele mai vulnerabile grupuri de pacienți în timpul pandemiei, deoarece au fost afectați în cel puțin trei moduri. În primul rând, COVID-19 a dus la o creștere semnificativă a perturbării îngrijirii bolilor cardiovasculare în întreaga Europă. În al doilea rând, ar putea, în viitor, să contribuie la creșterea numărului de cazuri de BCV legate de long COVID. În al treilea rând, BCV preexistente au crescut riscul de evoluții grave pentru pacienții cu COVID-19, complicând astfel gestionarea pandemiei. Autorii raportului subliniază că „experții europeni sunt de acord, în esență, cu privire la doi factori potențiali determinanți principali ai consecințelor pe termen lung pentru pacienții cu boli cardiovasculare. Primul este depistarea ratată a bolilor cardiovasculare sau a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare din cauza lockdown, a serviciilor de îngrijire copleșite și a fricii de infecții, toate acestea fiind cele care i-au împiedicat pe oameni să acceseze serviciile de screening și de diagnosticare în mod obișnuit. De exemplu, datele din registrele naționale daneze arată o scădere cu 47% a cazurilor de fibrilație atrială nou-apărute raportate în timpul lockdownului din 2020, comparativ cu 2019. În mod similar, datele din Regatul Unit demonstrează că, în timpul primului val, apelurile de urgență la serviciile de ambulanță au fost reduse cu 10% pentru accidente vasculare cerebrale, 39% pentru infarct miocardic și 26% pentru sindromul coronarian acut, revenindu-și doar parțial în mai 2020”.

Raportul propune o serie de recomandări:

• extinderea programelor de screening pentru factorii de risc genetici și metabolici
• simplificarea accesului la screeningul bolilor cardiovasculare, în special pentru populațiile vulnerabile
• orientarea sistemului către rezultate recompensatoare
• consolidarea rolului sănătății digitale și a schimbului de informații
• colectarea de noi date și valorificarea datelor existente referitoare la BCV
• sprijinirea procesului decizional clinic, precum și furnizarea de asistență medicală bazată pe valoare, contribuția la elaborarea de politici în domeniul bolilor cardiovasculare.

Bogdan Guță