Politici de Sanatate

Sănătatea Uniunii Europene: priorități de finanțare

27 noiembrie
12:44 2020
Sănătatea Uniunii Europene: priorități de finanțare

Interviu cu dr. Cristian Bușoi, responsabil al Parlamentului European pentru programul independent de Sănătate EU4Health, președinte al comisiei  ITRE din PE

Cercetarea, inovarea și digitalizarea sunt coordonatele pe care se va sprijini sănătatea în Europa viitorului. Ce instrumente financiare avem la dispoziție pentru a da viață acestor coordonate?

Uniunea Europeană a făcut un pact pentru Sănătate. Cea mai bună dovadă o reprezintă Programul independent de Sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cu cel mai mare buget din istorie, 5,1 miliarde de euro. Avem la dispoziție pentru statele membre de trei ori mai mulți bani decât cei negociați la Consiliul UE din vara acestui an și, automat, posibilitatea să răspundem mai bine provocărilor de sănătate actuale și viitoare.

Acest program reprezintă și o victorie personală – sunt responsabil pentru EU4Health – dar și o mare responsabilitate, după ce am primit de la Parlamentul European, pe 13 noiembrie, un mandat puternic pentru a negocia cu Consiliul UE obiectivele finale ale Programului și acțiunile pe care statele membre le vor putea deconta din EU4Health.

Am încredere că negocierile se vor derula conform așteptărilor pe care le au cetățenii – care ne-au cerut în repetate rânduri să întărim sistemele de sănătate – și că, începând cu ianuarie 2021, Programul va începe să producă și efecte, să lucreze în beneficiul pacienților, al medicilor și, în general, al sistemelor medicale din toate statele membre UE. E drept că banii nu cumpără sănătatea, dar o ajută foarte mult, mai ales în această perioadă fără precedent la nivel mondial, când așteptările cetățenilor sunt mari și, la fel, ambițiile pe care ni le-am setat la nivel european. Digitalizarea sistemelor de sănătate este una dintre prioritățile care vor fi finanțate din Programul Eu4Health. Iar ambiția mea și a colegilor mei din Comisia ENVI – pe care am agreat-o deja cu Comisia Europeană – este să creăm un registru european al pacienților.

Orizont Europa – 3 milioane de vieți salvate de cancer

Investiții în Sănătate se vor realiza și prin intermediul altor instrumente de finanțare, care funcționează în sinergie cu EU4Health. Cele mai importante trei dintre acestea sunt programele: Orizont Europa, care sprijină cercetarea și inovarea în domeniul sănătății, RescEU, care sprijină, alături de EU4Health, crearea rezervei de materiale medicale de urgență și Europa digitală, care sprijină crearea infrastructurii digitale necesare pentru instrumentele digitale din domeniul sănătății. Revenind la Orizont Europa, acest program este cu atât mai important cu cât misiunea sa prioritară este să salveze 3 milioane de vieți până în 2030. Este vorba despre pacienți bolnavi de cancer. Prima misiune a programului este lupta împotriva cancerului. Obiectivul misiunii este să crească rata de supraviețuire a bolnavilor la 75% până în 2030, comparativ cu 47%, în prezent, să susțină prevenirea bolii și screening-ul, să optimizeze diagnosticul și tratamentul, să susțină pacienții pe toată perioada vieții.

Să nu uităm însă că și noi, în România, avem în premieră un Program Operațional Sănătate, cu un buget de 4,07 miliarde de euro, structurat pe 7 priorități: începând cu ridicarea celor 3 spitale regionale și a altor unități medicale noi, până la programe de prevenție, de screening, cercetare în domeniul Sănătății, digitalizare, eHealth și telemedicină. Și tot pentru proiecte de infrastructură publică din domeniul sănătății, țara noastră mai are la dispoziție aproximativ 2 miliarde
de euro prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

Terapii de ultimă generație

Accesul pacienților români la terapii inovatoare este îngreunat de procedurile de autorizare a medicamentelor sau de aprobare a studiilor clinice. Ca responsabil al Parlamentului European în legătură cu Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), cum vedeți rezolvarea acestei situații?

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) este unul dintre proiectele de succes ale Uniunii Europene și joacă un rol esențial pentru sănătatea noastră, a tuturor. EMA nu doar că asigură pacienților europeni acces la cele mai noi medicamente descoperite de cercetători, dar a impus de-a lungul anilor un standard extrem de ridicat de siguranță și calitate. Din Parlamentul European, Comisia de Sănătate sprijină eforturile de eficientizare și îmbunătățire a activității agenției, dar nu va cere niciodată EMA să facă rabat de la calitate și securitate doar pentru ca un medicament să ajungă mai repede pe piață. Am deplină încredere că specialiștii care lucrează la EMA știu foarte bine ce fac și autorizează medicamentele doar după ce acestea trec absolut toate testele de siguranță și calitate. Discuția despre accesul la terapii inovatoare nu se oprește la EMA. Mulți dintre cetățenii europeni nu se pot bucura de progresele pe care le face știința din pricina politicilor de sănătate din statele membre. Inclusiv în România trebuie să regândim modalitatea de a include mai repede terapiile de ultimă generație în planurile naționale de sănătate. Desigur că nu este un proces facil, desigur că ne trebuie suficienți bani, pentru că terapiile de ultimă generație sunt scumpe, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm.

Transformarea digitală a sănătății

Digitalizarea sănătății este parte a digitalizării UE, care depinde foarte mult de tehnologia 5G. Ca președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, ce acțiuni se întreprind la nivel european privind securitatea cibernetică?

Pandemia de COVID-19 a dovedit necesitatea unei conectivități rapide și omniprezente în întreaga UE. Digitalizarea poate consolida rezistența sistemelor de sănătate și răspunsul lor la crizele medicale și joacă un rol esențial în promovarea de noi forme de creștere economică după criza medicală.

Cel puțin 20% dintre fondurile dedicate mecanismului de redresare și reziliență Next Generation EU vor fi dedicate tranziției digitale și, implicit, sprijinirii E-Sănătății, M-Sănătății și Inteligenței Artificiale (AI) în domeniul Sănătății.

Comisia Europeană a publicat recent un raport privind transformarea digitală a sănătății și îngrijirilor pe piața unică digitală cu 3 priorități: accesul securizat al cetățenilor la datele lor de sănătate, inclusiv dincolo de granițe, în întreaga UE, medicină personalizată prin infrastructură comună de date europene – profesioniștii din Sănătate și cercetătorii să pună în comun date, expertiză, capacități de procesare și stocare a calculelor în întreaga UE și a treia prioritate, încurajarea cetățenilor să utilizeze instrumente digitale pentru a avea grijă de sănătatea lor.

Principalele bariere în adoptarea pe scară mai largă a telemedicinii în statele UE sunt, astăzi, potrivit unui raport al PwC pentru Comisia Europeană, lipsa unui cadru legal pentru decontarea serviciilor de telemedicină și infrastructura IT inadecvată. Același raport arată însă că telemedicina este în general percepută şi apreciată ca fiind rentabilă în 73,3% din cazurile abordate de literatura de specialitate: prin reducerea costurilor cu consultaţiile, de călătorie sau timp şi creşte calitatea vieţii pacienţilor. Cât despre securitate, UE va avea în curând un nou centru pentru securitate cibernetică, iar România are mari șase să devină gazda acestuia. Este clar că pentru digitalizarea Sănătății avem nevoie de un scut de apărare, care să  protejeze temeinic integritatea și securitatea infrastructurii digitale, a datelor, serviciilor și rețelelor de comunicații.

Finalizarea pieței unice digitale la nivel european este condiționată de eliminarea barierelor digitale. Cum se poate realiza lucrul acesta?

Este drept că în ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește utilizarea serviciilor publice digitale, însă avem toate șansele să recuperăm decalajele și să ne aliniem celorlalte state membre care folosesc pe scară largă serviciile digitale în toate domeniile, inclusiv în Sănătate. În sistemul sanitar din România lipsesc deocamdată mecanismele de coordonare, legislația favorabilă utilizării tehnologiilor, iar nivelul de pregătire al furnizorilor și beneficiarilor de servicii este încă insuficient. Chiar dacă pandemia a accelerat introducerea unor elemente de digitalizare, iar acest lucru s-a văzut în special în medicina primară, eforturile noastre trebuie concentrate pentru modernizarea informatizării întregului sistem de sănătate și pentru crearea unui cadru favorabil care să permită utilizarea tehnologiei digitale fără sincope. UE a stabilit mai multe obiective ambițioase privind conectivitatea pentru 2025, inclusiv acoperirea 5G neîntreruptă pentru toate zonele urbane și căile principale de transport terestru, accesul la un nivel de conectivitate care să ofere cel puțin 100 Mbps pentru toate gospodăriile europene. România are la dispoziție aproape un miliard de euro prin Programul Național pentru Redresare și Reziliență ca să își atingă obiectivele de digitalizare în toate domeniile-cheie, iar special pentru Sănătate sper să reușim din acești bani să implementăm soluții digitale și software pentru securitate cibernetică și securitate a bazelor de date în cel puțin 300 de unități medicale.

de Valentina Grigore și Bogdan Guță

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: