Interviu cu conf. dr. Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății
Ce înseamnă bugetarea pe bază de performanță în Sănătate? Cum s-ar schimba finanțarea Sănătății și ce ar însemna pentru medici, pacienți și sistem, deopotrivă? Conf. dr. Horațiu Moldovan ne-a vorbit despre Planul Strategic Instituțional (PSI) al Ministerului Sănătății – o unealtă prin care ministerul bugetează elementele prevăzute în strategii. „Alocările financiare din ultimii zeci de ani s-au făcut pe date istorice. De acum înainte, aceste date istorice vor fi cuplate cu criterii de performanță. Scopul este să punem pe masa Ministerului de Finanțe bugetări corespunzătoare unor acțiuni, unor proiecte care știm că vor avea șanse foarte mari să fie puse în practică, cu impactul cel mai mare asupra sănătății publice”, spune secretarul de stat care răspunde de acest domeniu. „Nu trebuie să inventăm lucruri, ci doar să le facem mai eficiente.”
De ce este important Planul Strategic Instituțional?
La nivelul Ministerului Sănătății există mai multe strategii care sunt proiectate pe 6-8 ani, iar PSI se referă la o perioadă de un an, plus o previzionare de 3 ani. În PSI trebuie să preluăm acele elemente din strategiile aplicabile ministerului și să propunem bugetarea pentru anul următor, plus o previzionare pe următorii 3 ani. Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor fac parte dintr-un proiect-pilot al Guvernului de bugetare pe bază de performanță. Schimbăm paradigma în ceea ce înseamnă construcția bugetului pe anul următor. În anii care vor urma se dorește ca toate ministerele să intre în acest sistem. Ministerul Sănătății beneficiază de sprijin de la Banca Mondială pentru implementarea acestei bugetări pe bază de performanță, iar PSI beneficiază de expertiză și de suport tehnic din partea Băncii Mondiale.
PSI se revizuiește anual. În fiecare an, analizăm ceea ce s-a efectuat în anul anterior din acțiunile care erau prevăzute în PSI, analizăm stadiul lor de implementare și stabilim ce este necesar să preluăm în continuare pentru anul care urmează. Facem o propunere de alocare bugetară care este înaintată Ministerului de Finanțe, acolo se analizează situația şi indicatorii și se construiește în final o propunere bugetară concretă. PSI are și o platformă informatică dedicată, gestionată de către Secretariatul General al Guvernului, în care se introduc măsuri și activități pe fiecare program, cu bugetare și cu indicatori de performanță, de implementare. În plus, bara de progres aferentă fiecărei acțiuni sau activităţi ne permite să luăm măsuri în timp util. De exemplu, se poate observa dacă pe un anumit program al Ministerului Sănătății cheltuielile nu se realizează în timp util, așa cum am previzionat. Astfel, nu așteptăm sfârșitul anului ca să ne comunice spitalele că nu au putut derula achiziţiile pe un anumit program și nu au cheltuit banii alocaţi. Aşadar, prin analiza datelor din platforma digitală a PSI se poate interveni cu soluții în timp real.
În prezent, echipele de la Ministerul Sănătății și de la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate care se ocupă de implementarea acestui PSI lucrează în acelaşi timp la actualizarea măsurilor, obiectivelor, inclusiv la repopularea acestei platforme informatice cu date, măsuri, indicatori și cifre, valori bugetare.
Ce beneficii va aduce această bugetare pe bază de performanță?
În primul rând, analizele efectuate în cadrul monitorizării PSI vor permite luarea unor decizii bine fundamentate, pentru direcționarea fondurilor spre zonele în care există eficiență măsurabilă prin indicatorii stabiliți în PSI.
Este bugetarea pe bază de performanță o garanție că Ministerul de Finanțe va fi mai „maleabil” când va aloca banii pentru Sănătate? Există o asemenea discuție interinstituțională?
Absolut. Tot cu sprijinul Băncii Mondiale, au loc periodic astfel de întâlniri, astfel de analize. Chiar în martie 2024, a avut loc o întâlnire în care reprezentanții Ministerului de Finanțe au comunicat așteptările pe care le au la nivel tehnic în ceea ce privește comunicarea între platforma informatică a PSI și platforma informatică pe care o au Finanțele în momentul de față, pe baza căreia se construieşte bugetul, dar și o nouă platformă informatică la care se lucrează la nivelul Ministerului de Finanțe, care va comunica cu platforma PSI. Practic, datele introduse în Planul Strategic Instituțional al Ministerului Sănătății vor popula automat acea platformă a Ministerului de Finanțe. Se va vedea foarte clar și în timp real cum vrem să construim bugetul și va fi foarte ușor să derulăm procedurile interne de analiză și de alocări bugetare.
O altă atribuție pe care o aveți în cadrul MS este în domeniul resurselor umane în Sănătate. Ce schimbări se preconizează?
În prezent, lucrăm la o soluție pentru ca medici care au obținut competențe sau supra-specializări în diverse țări și vor să le fie recunoscute în România să nu mai aştepte 5-6 luni sau chiar mai mult pentru acest lucru. Astăzi există termene de soluționare foarte lungi pentru astfel de solicitări. Aceasta deoarece nu există, în anumite situații, o practică de pregătire unitară în toate țările. Lucrăm împreună cu Colegiul Medicilor din România la modificarea unei hotărâri de guvern și la un ordin de ministru care să simplifice recunoașterea acestor stagii făcute în străinătate. Sunt foarte mulți medici rezidenți care își fac o parte din stagiile de pregătire în străinătate, ceea ce este un lucru de încurajat, deoarece acești tineri au oportunitatea de a cunoaște sisteme de sănătate din alte țări, de a vedea modul în care sunt organizate acele sisteme de sănătate, de a lucra după protocoalele lor la nivel de spital, ceea ce constituie un câștig enorm pentru sistemul de sănătate din România. Eu înțeleg foarte bine acest lucru, pentru că am lucrat o vreme în Marea Britanie. Flexibilizarea resursei umane în Sănătate, vorbind atât de medici, cât și de asistenți medicali, se poate remedia în timp.
Ce înseamnă, concret, flexibilizarea resursei umane în Sănătate?
În momentul în care cererile din sistemul sanitar, la nivel de spital sau la nivel de comunitate locală sau regională, sunt mai mari pe un anumit segment, e bine să ai capacitatea de a redirecționa resurse umane pentru realizarea eficientă a acelor servicii medicale mai solicitate. Aici este foarte important trainingul, pregătirea profesională a asistenților, care să permită un anumit grad de flexibilizare a forţei de muncă în Sănătate. Este vorba despre calificări teoretice și practice de care trebuie să beneficieze, astfel încât aceste resurse să poată să fie redistribuite acolo unde e nevoie.
Dacă vorbim despre medici, flexibilizarea se referă la acele măsuri menite să asigure o acoperire uniformă la nivel național cu resurse umane în Sănătate. Numărul de medici raportat la numărul de locuitori este, în acest moment, corespunzător în centrele universitare, însă foarte scăzut în afara acestora (spitale orășenești, județene). Nu mai vorbesc despre medicina primară și despre ambulatoriul de specialitate la nivel rural. Unele autorități locale și-au făcut propria strategie de Sănătate la nivel de județ: au identificat problema, au propus soluții și au oferit resurse. Ministerul Sănătății, prin PNRR, pune la dispoziția autorităților locale fonduri pentru infrastructură, pentru aparatură medicală. În perioada următoare vor fi numeroase oportunități de finanțare, inclusiv prin Programul Operațional Sănătate, dar autoritățile locale trebuie să fie proactive şi să se implice corespunzător. Noi putem îndruma și consilia autoritățile locale în acest sens.
Ce așteptări aveți de la acest an electoral?
Sunt două lucruri mari pe care aș dori ca factorul politic să le rezolve în mandatul următor în Parlamentului României, dar şi la nivelul Ministerului Sănătății şi al CNAS. În primul rând, trebuie să restabilim încrederea între medic și pacient, pentru că această lipsă a încrederii cauzează frământări sociale, îi determină pe medici să se gândească la posibilitatea de a pleca din România, de a profesa în altă țară. Al doilea lucru la care țin foarte mult se referă la debirocratizarea sistemului sanitar pornind de la cabinetul medicului de familie, ambulatoriul de specialitate, spital și relația acestora cu direcțiile de sănătate publică, Casa de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății.
de Valentina Grigore
