Un studiu recent efectuat de Observatorul european al sistemelor și politicilor de sănătate, care a colectat date din mai multe țări, subliniază sensul ponderii politice a sănătății, identificând importanța stării de sănătate și, în special, rolul pe care îl joacă sănătatea precară, în comportamentul nostru politic.

Sănătatea a fost mult timp un „curent subteran” în politică, însă influența sa a fost subapreciată. Ea este esențială pentru toate experiențele noastrede zi cu zi; ea ne permite să socializăm, să muncim și să ne implicăm în societatea civică. Sănătatea este, de asemenea, strâns legată de contextele sociale, economice și politice. Mai mulți europeni decât niciodată trăiesc cu afecțiuni cronice și dizabilități, iar pandemia de COVID-19 a precipitat o criză a bunăstării și de performanță a sistemelor de sănătate, forțând populații întregi să să se confrunte cu importanța protecției sănătății pentru viață și  pentru mijloacele de subzistență.

În acest context, sănătatea poate fi mai relevantă pentru politică decât oricând. Mai multe crize care planează asupra continentului european pot continua să pună sănătatea în centrul dezbaterilor sale politice. Schimbările climatice, migrația cauzată de conflicte și inegalitatea veniturilor au consecințe grave asupra sănătății populației.

Anxietățile legate de sănătate care rezultă amenință să interacționeze cu problemele economice și culturale pentru a intensifica nemulțumirea publicului față de instituțiile democratice. Înțelegerea influențelor politice ale sănătății poate ajuta factorii de decizie să protejeze nu numai sănătatea populației, dar și a instituțiilor democratice.

Mesaje cheie

Din studiu se desprind câteva mesaje cheie care pot și trebuie să fie luat în seamă de factorii de decizie politică:

1. Persoanele cu o sănătate precară au adesea experiențe negative și stigmatizante cu instituțiile publice, care le subminează încrederea în sistemul de sănătate, în guvern și în democrație.
2. Persoanele cu o stare de sănătate precară și cu dizabilități sunt mai puțin predispuse la vot. Mobilitatea limitată, constrângerile financiare și stigmatizarea socială acționează ca bariere în calea participării la procesul democratic.
3. Scăderea stării de sănătate a indivizilor și a comunităților lor a fost legată de sprijinul pentru valorile antidemocratice și pentru partidele politice marginale.

• Partidele populiste, în special cele de dreapta, dau glas alegătorilor frustrați de instituțiile publice care nu au reușit să le satisfacă nevoile și i-au „lăsat în urmă”.
• Din punct de vedere istoric, persoanele cu o stare de sănătate precară au sprijinit partidele principale de stânga, însă date recente sugerează că acestea gravitează acum în jurul populiștilor de dreapta.

4. Politicile care protejează și promovează bunăstarea populației sunt, de asemenea, o parte a reconstruirii încrederii în instituțiile publice și în procesul democratic.
5. Factorii de decizie pot implica mai bine persoanele cu o stare de sănătate precară în procesul democratic prin punerea în aplicare a politicilor de promovare a sănătății și prin reducerea obstacolelor în calea participării.

• Este posibil ca persoanele cu o stare de sănătate precară să fie mai puțin predispuse la vot, dar ele participă la viața politică prin aderarea la grupuri de apărare a pacienților și prin alte activități fără drept de vot, oferind astfel oportunități de implicare.
• Factorii de decizie politică se pot asigura că populațiile mai vulnerabile sunt reprezentate în politică prin solicitarea opiniilor persoanelor cu o stare de sănătate precară și prin parteneriate cu grupurile de susținere.
• Elaborarea politicilor de sănătate astfel încât beneficiile să fie vizibile, semnificative și ușor de atribuit guvernului înseamnă că este mai probabil ca publicul să aprecieze politicile și să recompenseze oficialii aleși care le adoptă.

6. Sănătatea și politica există într-un ciclu care se consolidează de la sine. Restabilirea încrederii în instituțiile democratice începe prin asigurarea faptului că aceste instituții răspund nevoilor publicului.

Concluzii

Potrivit autorilor studiului, „până de curând, influența sănătății asupra perspectivei noastre politice a primit o atenție limitată. Cu toate acestea, așa cum acest studiu a evidențiat, un număr tot mai mare de lucrări a identificat multe moduri în care sănătatea unui individ și a unei comunități poate influența atât direcția, cât și intensitatea,  participarea, preferințele și alte angajamente politice. (...) Guvernele traversează ape necunoscute, confruntându-se cu noi crize care amenință atât sănătatea, cât și vechea ordinea politică de lungă durată. O mai bună înțelegere a interacțiunii între aceste forțe și impactul lor asupra gândirii și acțiunii politice și acțiunea politică poate ajuta factorii de decizie să protejeze nu numai sănătatea populațiilor, dar și a instituțiilor democratice”.

Bogdan Guță