
Deși speranța de viață la români este în creștere, speranța de viață sănătoasă este una dintre cele mai scăzute din Europa, povara bolilor asupra sistemului de sănătate fiind extrem de ridicată, au atras atenția participanții la „Săptămâna belgiană”, eveniment organizat de Camera de Comerț Româno-Belgiană, Ambasada Regatului Belgiei în România, Primăria Iași și Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași. Principalul motiv pentru această stare de fapt este lipsa serviciilor de prevenție pe toate palierele sistemului de sănătate (primar, secundar și terțiar), ceea ce denotă necesitatea implementării unor politici de sănătate eficiente în domeniu, dar și găsirea de soluții pentru îngrijirea persoanelor vârstnice.
„Belgian Week încearcă să creeze o platformă prin intermediul căreia entități, companii, persoane cu experiență în diferite domenii din Belgia și România să poată discuta, să poată face schimb de experiențe. BEROCC, Ambasada Regatului Belgiei și autoritățile locale sunt implicate în contextul favorabil european, pentru o mai bună conștientizare a nevoilor și soluțiilor de asistență medicală și farmaceutică în România, creând valoare adăugată pentru organizațiile private, publice sau mixte pentru a îmbunătăți disponibilitatea locală a soluțiilor medicale”, a afirmat Excelența Sa Thomas Baekelandt, ambasadorul Regatului Belgiei la București.
Servicii pentru vârstnici
România se confruntă cu una dintre cele mai puternice creșteri ale numărului persoanelor vârstnice (populația cu vârsta de peste 65 de ani) între țările Uniunii Europene, în mare parte din cauza exodului a patru milioane de români aflați la vârsta activă și a îmbătrânirii celor rămași în țară. Aproximativ 7% dintre seniori vor avea nevoie de îngrijiri la domiciliu, dar o rețea eficientă de astfel de servicii lipsește (concret, doar 0,23% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani beneficiază de servicii de îngrijiri la domiciliu).
„Belgian Week 2019 s-a axat pe asistența medicală și îngrijirea la domiciliu, deoarece Belgia are o reputație de renume mondial, în aceste domenii, încă de acum câteva decenii, cu companii din întreaga lume care activează în dezvoltarea de noi medicamente și terapii pentru tot felul de boli și tulburări complexe. Belgia este, astfel, un brand de calitate și este la fel de apreciată pentru angajamentul său social de a împărtăși know-how-ul cu țările apropiate care au nevoie de cunoștințe medicale suplimentare prin inițiative private sau publice. Cred că în acest domeniu, al îngrijirilor la domiciliu, România are multe de îmbunătățit. Ar trebui să fie mai multe programe, la nivel național, dedicate îngrijirilor la domiciliu, susținute de statul român. În momentul de față, în România, există entități private– aziluri- care acordă servicii persoanelor vârstnice. În România, domeniul privat este mult mai vizibil, în timp ce, în Belgia, toată lumea merge la spitalul de stat”, a declarat Alain Schodts, director executiv BEROCC. Alte teme discutate în cadrul evenimentului au fost legate de prioritățile europene, cum ar fi: accesul pacienților la tratament, rezistența la medicamente, tratamentul paliativ, importanța e-health pentru populația vârstnică, îngrijirea dentară și prevenirea arsurilor.
În momentul de față, în România există numeroase inițiative belgiene, inclusiv în domeniul îngrijirilor la domiciliu, însă acestea se derulează mai mult la nivel local. „Cu ajutorul companiilor belgiene am reușit să dotăm spitale din România cu tot ce a fost nevoie: paturi, mobilier, echipamente medicale etc. De asemenea, Crucea Alb-Galbenă are numeroase acțiuni în România, în domeniul îngrijirilor la domiciliu, cu ajutorul asistentelor specializate care pot oferi diferite servicii medicale pacienților în propriile case. În Belgia, acest sector este foarte dezvoltat. Avem asistente care, de exemplu, merg și ajută pacienții la domiciliu după ce aceștia au suferit o intervenție chirurgicală, un traumatism, o situație medicală care îi forțează să stea la domiciliu. De asemenea, există asistente care ajută vârstnicii. Există și în România astfel de servicii, dar sunt la nivel local și cred că aici se pune problema cum pot fi extinse la nivel național. Aceasta a fost una dintre temele principale discutate în cadrul Belgian Week”, a afirmat și Jeroen Fabry, vicepreședinte BEROCC și Business Unit manager România și Bulgaria.
Comunitățile rurale, dezavantajate
Un raport al Fundației „The Open Network”(TON) arată că România se confruntă cu probleme de sănătate severe, cărora sistemul sanitar nu le poate face față. Indicatorii prezintă o sănătate precară, cu morbiditate și mortalitate înalte prin tuberculoză, hepatită B și C, cancer de col uterin, mortalitate infantilă, toate acestea scăzând speranța de viață și plasând România pe unul dintre ultimele locuri în Europa. În plus, cetățenii din comunitățile rurale sunt mai dezavantajați decât cei care locuiesc în orașe. Aceștia au un acces mai scăzut la servicii de sănătate de bază, o acoperire mai scăzută a asigurărilor de sănătate și probleme de sănătate mai mari. Serviciile sociale de sănătate de la nivel primar sunt, în general, subdezvoltate, iar acest lucru este cel mai evident în comunitățile rurale din România, unde se înregistrează cei mai slabi indicatori ai stării de sănătate (mortalitate infantilă mai ridicată, speranță de viață mai scăzută etc.). Fundația TON este o inițiativă româno-flamandă care implementează sau promovează servicii de sănătate în astfel de comunități (Slatina – Timiș, Tăut, Moldovița, Viscri etc). „Serviciile simple de sănătate pot genera câștiguri importante în starea de sănătate a comunităților, așadar investiții modeste pot aduce beneficii medicale importante pentru membrii comunităților. Am început activitatea acum aproape 30 de ani și am văzut că principala problemă în România era sănătatea locuitorilor din zonele rurale, aspect problematic și în prezent. Am constatat că, în unele zone, nu există nici măcar medic de familie și, astfel, ajungem din nou la necesitatea existenței asistentelor specializate în îngrijiri la domiciliu și a asistenților comunitari. De-a lungul timpului, TON a creat Comitele Locale de Sănătate și organizații voluntare mutuale, bazate pe solidaritate, în care membrii care se înscriu, prin plătirea unei taxe anuale, primesc sprijin sub diferite forme: acces subvenționat la echipamente medicale, medicamente, furnizare de servicii de prevenție primare și secundare, furnizare de servicii de relaționare cu medici specialiști și spitale, apărarea drepturilor pacientului, servicii de promovare a sănătății și de prevenție, precum și multe altele. Centrele comunitare de sănătate cu mulți ani de activitate continuă au început să raporteze o mai bună stare de sănătate a cetățenilor săi”, a explicat Jozef Goebels, președinte Fundația The Open Network.
de Valentina Grigore