Interviu cu dr. Mira Jovanovski Dasic, director al Secretariatului Rețelei de sănătate din Europa de Sud-Est (SEEHN)
Sănătatea mintală include bunăstarea emoțională, psihologică și socială a indivizilor. „Afectează modul în care gândim, simțim și acționăm și ajută la determinarea modului în care gestionăm stresul, relaționăm cu ceilalți, facem alegeri, fiind importantă în fiecare etapă a vieții, de la copilărie și adolescență până la vârsta adultă”, explică dr. Mira Jovanovski Dasic.
Sănătatea mintală este o preocupare semnificativă la nivel european. Deși există oportunități de finanțare, există și inegalități persistente între țări. Cum pot fi abordate aceste disparități?
Sănătatea mintală este într-adevăr o problemă presantă de sănătate publică în Europa. În pofida oportunităților promițătoare de finanțare, trebuie să recunoaștem disparitățile între regiuni și țări. Pentru a aborda aceste probleme, este esențială o abordare colectivă și strategică. În primul rând, trebuie să recunoaștem și să înțelegem provocările unice cu care se confruntă fiecare zonă. Va fi necesară mai mult decât o abordare universală. Trebuie să ne concentrăm asupra cauzelor fundamentale, de la factori culturali la factori economici. Colaborarea este cheia. Țările europene trebuie să împărtășească cele mai bune practici, resursele și expertiza. Prin stabilirea unei rețele de colaborare, putem valorifica punctele forte ale fiecărei națiuni pentru a-i ridica pe cei care se confruntă cu provocări mai mari. Acest sentiment de solidaritate va promova responsabilitatea colectivă pentru bunăstarea mintală a tuturor cetățenilor europeni. În plus, mecanismele de finanțare direcționate sunt cruciale. Trebuie să proiectăm granturi, subvenții și stimulente adaptate în mod explicit regiunilor și populațiilor care se confruntă cu cele mai semnificative disparități de sănătate mintală. În cele din urmă, trebuie să abordăm stigmatizarea prin campanii educaționale robuste. Promovarea conștientizării și înțelegerii va crea un mediu în care căutarea de ajutor este acceptată și încurajată.
Care sunt caracteristicile sistemelor de sănătate mintală din sud-estul Europei și cum pot fi abordate nevoile pacienților din aceste regiuni?
Rețeaua de sănătate din Europa de Sud-Est (SEEHN) este un forum politic și instituțional înființat de guvernele din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Muntenegru, Moldova, România, Serbia și Macedonia de Nord, pentru a promova pacea, reconcilierea și sănătatea în regiune. În 2011, Israelul a devenit al 9-lea membru. Rețeaua acoperă o regiune cu o populație de aproape 60 de milioane în 2020. Cu excepția Israelului, aceste țări au fost martorii unui declin demografic semnificativ de 6,3 milioane de persoane (11,1%) între 2000 și 2020. Contextul economic este caracterizat de disparități între creșterea PIB-ului și declinul populațional, sugerând factori complecși, precum migrația și îmbătrânirea populației. Acest context economic este crucial, deoarece sănătatea mintală este strâns legată de condițiile socioeconomice. Sănătatea mintală din regiune se confruntă cu provocări, cum ar fi o stigmatizare mai mare a bolilor mintale, lipsa implementării sistematice a politicilor de sănătate mintală și luarea deciziilor netransparente privind alocarea resurselor. SEEHN a efectuat un studiu cuprinzător din 2000 până în 2020 pentru a răspunde acestor nevoi. Rezultatele au evidențiat diferențe în politicile de sănătate mintală, asigurarea calității, finanțare și forța de muncă în țările SEE. Deși s-au făcut progrese, există loc de îmbunătățire. De exemplu, analiza noastră a constatat că politicile și legislația privind sănătatea mintală există în majoritatea țărilor, dar există oportunități de îmbunătățire, în special în ceea ce privește programele naționale de prevenire a sinuciderii.
Eforturile viitoare ar trebui să se concentreze pe consolidarea capacităților, asigurarea calității, armonizarea legislației cu standardele internaționale și încurajarea cooperării intersectoriale. Aceste strategii sunt cruciale pentru abordarea eficientă a nevoilor de sănătate mintală ale populațiilor din aceste țări.
Este esențial să acordăm prioritate investițiilor în cercetarea în domeniul sănătății mintale pentru a înțelege mai bine provocările unice cu care se confruntă diferitele comunități.
Care ar fi principiile unei strategii europene pentru sănătatea mintală?
Inițiativa lansată recent de Comisia Uniunii Europene servește ca un exemplu excelent din care putem deriva o strategie subregională adaptată. Această inițiativă acordă prioritate sănătății mintale în egală măsură cu sănătatea fizică prin 20 de inițiative emblematice și o finanțare europeană de 1,23 miliarde de euro. Principiile directoare sunt prevenirea adecvată și eficientă, accesul la îngrijiri de sănătate mintală de înaltă calitate și la prețuri accesibile și reintegrarea în societate după recuperare. Prevenirea adecvată și eficientă implică promovarea unei bune sănătăți mintale prin inițiative cuprinzătoare, cum ar fi o inițiativă europeană de prevenire a depresiei și a sinuciderii, un Cod european pentru sănătatea mintală și consolidarea cercetării privind sănătatea creierului. Accesul la îngrijiri de sănătate mintală de înaltă calitate și la prețuri accesibile necesită investiții semnificative în formare și în consolidarea capacităților, asigurându-se că sănătatea mintală este integrată în toate politicile, și îmbunătățirea accesului la tratament și îngrijire. Reintegrarea în societate după recuperare implică protejarea grupurilor vulnerabile, în special copiii și tinerii, și conducerea prin exemplu la nivel internațional prin creșterea gradului de conștientizare și oferirea de sprijin de calitate pentru sănătatea mintală în situațiile de urgență umanitară. Această abordare cuprinzătoare integrează sănătatea mintală în toate politicile pentru a recunoaște factorii de risc multipli.
Conștientizare și educație
Cum ar putea fi societatea civilă implicată în prevenirea, combaterea și gestionarea problemelor de sănătate mintală?
Societatea civilă joacă un rol crucial în crearea unui mediu favorabil pentru a aborda provocările de sănătate mintală. Prin campanii de conștientizare, inițiative educaționale și advocacy, societatea civilă poate contribui în mod semnificativ la eliminarea stigmatizării asociate cu problemele de sănătate mintală. Organizațiile societății civile pot colabora cu profesioniștii din domeniul sănătății și factorii de decizie politică pentru a crea servicii de sănătate mintală accesibile și incluzive. Promovarea alfabetizării în domeniul sănătății mintale, furnizarea de resurse pentru intervenția timpurie și stabilirea de rețele de sprijin împuternicesc indivizii și comunitățile să abordeze provocările de sănătate mintală în mod proactiv.
Implicarea societății civile în susținerea politicilor asigură că sănătatea mintală rămâne o prioritate pe agenda publică. Prin participarea activă la dezvoltarea și implementarea politicilor de sănătate mintală, organizațiile societății civile pot contribui cu perspective valoroase care iau în considerare nevoile și preocupările diverselor comunități.
În plus, promovarea parteneriatelor între organizațiile societății civile și profesioniștii din domeniul sănătății poate duce la programe inovatoare bazate pe comunitate care abordează provocările de sănătate mintală la nivel de bază.
Ce exemple de bune practici naționale ar putea fi translatate în sănătatea mintală a Europei de Sud-Est?
De mai bine de 20 de ani, Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est (SEEHN) a fost un jucător-cheie în dezvoltarea sănătății mintale în regiune. Inițiative precum Angajamentul Dubrovnik s-au concentrat pe consolidarea coeziunii sociale și a sănătății mintale. Ministerele sănătății din SEE și-au angajat guvernele să reformeze vechiul sistem de spitale de psihiatrie ca o componentă esențială a procesului lor general de reformă a sistemului de sănătate. Au fost înființate noi centre comunitare de sănătate mintală pentru a ajuta persoanele cu astfel de probleme să trăiască o viață mai bună. Un Centru regional de sănătate dedicat sănătății mintale a fost, de asemenea, înființat în Bosnia și Herțegovina, pentru a accelera schimbarea în regiune. O masă critică de experți joacă acum un rol crucial în domeniul sănătății mintale și în procesul de reformă. Experiența recentă a pandemiei a arătat că forța de muncă din domeniul sănătății și îngrijirii a avut cea mai mare povară în răspunsul la COVID-19. Forța de muncă din domeniul sănătății și al îngrijirii este coloana vertebrală pentru sisteme de sănătate robuste și o piatră de bază esențială pentru ecosistemele durabile.
Răspunsul în situații de urgență și activitatea de zi cu zi s-au bazat pe lucrătorii din domeniul sănătății, cu efort dublu și forță psihologică deosebită. Au fost nevoiți să lucreze ore la rând, adesea în condiții dificile, și au fost expuși la niveluri ridicate de stres și traume. Ca urmare, mulți lucrători din domeniul sănătății au experimentat epuizare, cu un impact semnificativ asupra sănătății lor fizice și mentale și asupra capacității lor de a oferi îngrijiri de calitate. Eforturile de sprijinire a lucrătorilor din domeniul sănătății și îngrijirii în timpul pandemiei de COVID-19, inclusiv formarea în domeniul sănătății mintale și al rezilienței, au fost cruciale. Reziliența unică a regiunii după conflicte o poziționează ca un centru pentru intermedierea expertizei. Valorificând aceste cunoștințe, SEEHN a implementat inițiative care se adresează în mod direct nevoilor de sănătate mintală ale populației din regiune. Merită menționat „Instruirea pentru sănătate mintală și reziliență pentru personalul sanitar care răspunde la COVID-19 în regiunea SEE”, care vizează îmbunătățirea bunăstării lucrătorilor din domeniul sănătății și îngrijirilor.
Conținutul sesiunilor de instruire s-a bazat pe materiale de instruire adaptate de la agenția NYC Health + Hospitals, cu sprijinul generos al Centrului pentru Filantropie în Dezastre, și oferit de formatori experți din fiecare dintre țările implementate.
Proiectul a venit la momentul potrivit pentru a oferi personalului medical instrumente practice pentru a-și gestiona sănătatea mintală, pentru a-și ajuta colegii, pentru a dezvolta o mai bună rezistență și pentru a îmbunătăți răspunsul la COVID-19. Datorită devotamentului și eforturilor intense ale echipei de management, partenerilor și țărilor implicate, proiectul a ajuns la peste 8.000 de lucrători din domeniul sănătății. În plus, SEEHN a efectuat studii comparative pentru a analiza situația de sănătate mintală din regiune de-a lungul timpului, adunând informații din mai multe țări. Inițiative ca acestea oferă un cadru pentru înțelegerea progresului, identificarea lacunelor și planificarea activităților viitoare. SEEHN creează o platformă de colaborare pentru împărtășirea experiențelor și accelerarea îmbunătățirilor în îngrijirea sănătății mintale prin implicarea activă a experților și a părților interesate din regiune.
Progresele anticipate în domeniu sunt la orizont, coincizând cu lansarea unui Centru de Dezvoltare Regională pentru Asistente și Moașe, în luna iunie, care va avea sediul în România și va fi găzduit de Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor. În același timp, aș dori să menționez Sesiunea de Sănătate Mintală din cadrul prestigioasei conferințe Forumul European de Sănătate Gastein (EHFG) 2023, pe care Secretariatul Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est (SEEHN) a fost mândru să o organizeze pe 26 septembrie 2023.
Sesiunea a convocat o adunare apreciată de experți, factori de decizie politică și susținători, unindu-se pentru a aborda provocările critice de sănătate mintală din regiunea Europei de Sud-Est (SEE). Secretariatul SEEHN rămâne ferm în angajamentul său de a promova cauza sănătății mintale și anticipează cu nerăbdare colaborarea continuă și progresul în acest domeniu esențial.
de Valentina Grigore
