Politici de Sanatate

Rujeola, malaria și schimbările climatice: cele mai discutate teme din sănătate

06 decembrie
13:09 2019
Rujeola, malaria și schimbările climatice: cele mai discutate teme din sănătate

Influența schimbărilor climatice asupra sănătății și modul în care țările răspund, sau nu, la această situație, prevenirea și tratarea malariei în zona sub- Sahariană și agravarea situației la nivel global privind epidemia de rujeolă reprezintă cele mai importante subiecte din domeniul sănătății, așa cum reiese din comunicatele publicate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Cazurile de rujeolă au crescut la nivel global

Peste 140.000 de oameni au murit din cauza rujeolei în 2018, conform ultimelor estimări ale OMS și ale United States Centers for Diseases Control and Prevention (CDC). Aceste decese s-au produs pe măsură ce cazurile de rujeolă au crescut la nivel global, în mijlocul unor focare devastatoare în toate regiunile. Cele mai multe decese au fost în rândul copiilor sub 5 ani. Bebelușii și copiii foarte mici prezintă cel mai mare risc de infecții cu rujeolă, cu posibile complicații, inclusiv pneumonie și encefalită, precum și dizabilități pe viață – leziuni permanente ale creierului, orbire sau pierderea auzului. Dovezile publicate recent arată că contractarea virusului rujeolic poate avea impact asupra sănătății pe termen lung, virusul dăunând memoriei sistemului imunitar luni sau chiar ani de la infecție. Această „amnezie imună” lasă supraviețuitorii vulnerabili la alte boli potențial mortale,  cum ar fi gripa sau diareea severă, dăunând sistemului imunitar al organismului.

Rujeola poate fi prevenită prin vaccinare! Cu toate acestea, ratele de vaccinare la nivel global au stagnat de aproape un deceniu. OMS și UNICEF estimează că, la nivel global, 86% dintre copii au primit prima doză de vaccin împotriva rujeolei prin serviciile de vaccinare de rutină din țara lor în 2018, iar mai puțin de 70% au primit a doua doză recomandată. La nivel mondial, acoperirea cu vaccin împotriva rujeolei nu este adecvată pentru a preveni focarele. OMS recomandă necesitatea unei acoperiri vaccinale de 95% cu două doze de vaccin împotriva rujeolei în fiecare țară și în toate comunitățile pentru a proteja populațiile de boală. Estimând numărul total de cazuri și decese la nivel global și în funcție de regiune, raportul constată că cele mai grave efecte ale rujeolei au fost în Africa sub-sahariană, unde mulți copii au pierdut în mod constant vaccinarea.  În 2018, cele mai afectate țări  – cele cu cea mai mare rată de incidență a bolii – au fost Republica Democrată Congo (RDC), Liberia, Madagascar, Somalia și Ucraina. Aceste cinci țări au reprezentat aproape jumătate din toate cazurile de rujeolă din întreaga lume. Anul acesta, Statele Unite au raportat cel mai mare număr de cazuri în 25 de ani, în timp ce patru țări din Europa – Albania, Cehia, Grecia și Regatul Unit – și-au pierdut statutul de eliminare a rujeolei în 2018, în urma focarelor prelungite ale bolii. Acest lucru se întâmplă dacă rujeola intră într-o țară după ce a fost declarată eliminată și dacă transmiterea este susținută continuu în țară mai mult de un an.

Femeile însărcinate și copiii, protecție împotriva malariei

Numărul femeilor însărcinate și al copiilor din Africa sub-Sahariană care dorm protejați de plase contra insectelor tratate cu insecticide și care beneficiază de medicamente preventive pentru malarie a crescut semnificativ în ultimii ani, potrivit raportului mondial al malariei din 2019 al Organizației Mondiale a Sănătății. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi accelerate pentru a reduce infecțiile și decesele în țările cele mai afectate, deoarece progresele înregistrate se opresc. Anul trecut, malaria a afectat 228 de milioane de oameni și a ucis aproximativ 405.000, cea mai mare parte în Africa sub-Sahariană. Sarcina reduce imunitatea unei femei la malarie, făcând-o mai susceptibilă la infecții și la un risc mai mare de boală, anemie severă și deces. Malaria maternă interferează, de asemenea, cu creșterea fătului, sporind riscul de naștere prematură și greutatea scăzută la naștere – o cauză principală a mortalității copilului. În 2018, se estimează că 11 milioane de femei însărcinate au fost infectate cu malarie în zonele cu transmitere moderată și înaltă a bolilor în Africa sub-Sahariană. Drept urmare, aproape 900.000 de copii s-au născut cu o greutate mică la naștere. În ciuda semnelor încurajatoare observate în utilizarea instrumentelor preventive la femeile însărcinate și la copii, nu a existat nicio îmbunătățire a ratei globale a infecțiilor cu malarie în perioada 2014-2018. Finanțarea inadecvată rămâne o barieră majoră pentru progresele viitoare. În 2018, finanțarea totală pentru controlul și eliminarea malariei a atins o valoare estimată de 2,7 miliarde USD, scăzând cu mult obiectivul de finanțare de 5 miliarde USD al strategiei globale. Se estimează că 61% dintre femeile gravide și copiii din Africa sub-Sahariană au dormit sub o plasă de protecție tratată cu insecticide în 2018, comparativ cu 26% în 2010. Printre femeile însărcinate din regiune, acoperirea celor 3 sau mai multe doze recomandate de tratament preventiv intermitent în sarcină (IPTp), administrate la unitățile de îngrijire prenatală (ANC), a crescut de la 22% în 2017 la 31% în 2018. OMS recomandă utilizarea controlului eficient al vectorului de trasmitere (prin plase tratate cu insecticide sau pulverizare reziduală în interior) și a medicamentelor antimalarie preventive, pentru a proteja femeile însărcinate și copiii de malarie.

Riscurile climatice pentru sănătate sunt în creștere

Protejarea sănătății umane de impactul schimbărilor climatice este mai urgentă ca niciodată, însă majoritatea țărilor nu acționează pe deplin în propriile lor planuri pentru a realiza acest lucru, potrivit unui raport privind progresele asupra schimbărilor climatice și sănătății. Noul document se bazează pe date din 101 de țări examinate de OMS și raportate în Raportul OMS pentru sănătate și schimbări climatice din 2018.

Țările prioritizează din ce în ce mai mult schimbările climatice și sănătatea, astfel că jumătate dintre statele chestionate au elaborat o strategie sau un plan național privind sănătatea și schimbările climatice.

În mod îngrijorător, doar aproximativ 38% au finanțe pentru a implementa chiar și parțial o strategie națională de acțiune și mai puțin de 10% pentru a canaliza resursele în implementarea completă. 48% dintre țări au efectuat o evaluare a riscurilor climatice pentru sănătatea publică. Cele mai frecvente riscuri de sănătate generate de climă au fost identificate ca fiind: stresul termic, vătămare sau moarte din cauza evenimentelor meteorologice extreme, alimente, apă și boli transmise de diverși vectori (precum holera, gripa dengue sau malarie). Cu toate acestea, aproximativ 60% dintre aceste țări raportează că rezultatele evaluării au influențat prea puțin sau deloc resursele umane și financiare necesare priorităților lor de adaptare pentru protecția sănătății.

Sondajul a constatat că țările au dificultăți în accesarea finanțelor internaționale alocate pentru climă în scopul protejării sănătății oamenilor. Peste 75% au raportat o lipsă de informații despre oportunitățile de acces la finanțarea referitoare la climă, peste 60% o lipsă de conexiune a actorilor din domeniul sănătății la procesele de finanțare a climei și peste 50% o lipsă de capacitate de a pregăti propuneri.

„Pentru ca Acordul de la Paris să fie eficient pentru a proteja sănătatea oamenilor, guvernele, la toate nivelurile, trebuie să acorde prioritate construirii rezilienței sistemului de sănătate la schimbările climatice, iar un număr tot mai mare de guverne naționale se îndreaptă în mod clar în această direcție”, a spus dr. Maria Neira, director Departamentul de mediu, schimbări climatice și sănătate, Organizația Mondială a Sănătății.

Bogdan Guță

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: