
În anul 2023, în România, niciun nou medicament nu a fost compensat necondiționat, în timp ce în 2024 doar 28 de medicamente noi au fost introduse în lista celor compensate, după așteptări de luni întregi Totodată, compensarea condiționată a medicamentelor este pusă la risc de insuficienta finanțare a sistemului: nu se găsesc bani pentru renegocierea a 38 de contracte cost-volum și începerea negocierii a peste 50 de contracte pentru noi medicamente și indicații. Potrivit studiului EFPIA privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare, Patients W.A.I.T. 2023, „România se plasează printre țările europene cu acces redus la inovație. În ciuda unor progrese în accesul la inovație, timpul de acces la aceasta rămâne o problemă constantă”.
Trei rapoarte publicate în luna iunie 2024 de Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), organizație din care face parte și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), arată că persistă disparități importante între cetățenii Europei, cu privire la numărul de medicamente noi disponibile și timpul necesar pacienților din diverse țări ale Europei pentru a beneficia de noi medicamente.
În întreaga regiune, rata medie de disponibilitate a medicamentelor este de 43%, cu o disponibilitate de 88% în Germania, iar timpul mediu până la accesul pacientului este de 531 de zile, cu cel mai scăzut timp în Germania, de doar 126 de zile. Datele scot în lumină întârzierile și barierele de acces cu care se confruntă pacienții europeni.
Indicatorul EFPIA 2023 Patient WAIT urmărește disponibilitatea* noilor medicamente și cât trebuie să aștepte pacienții pentru a avea acces la ele, în 36 de țări din Europa. Sunt analizate medicamentele care au primit autorizare de punere pe piață din partea Agenției Europene a Medicamentului în perioada 2019-2022 și disponibilitatea acestora pentru pacienți, până la data de 5 ianuarie 2024. Datele studiilor, cu referire la situația României, au fost prezentate de reprezentanții ARPIM, în cadrul unei conferințe de presă în care și pacienții și-au relatat poveștile cauzate de lipsa accesului la medicamente salvatoare de vieți.
Astfel, potrivit datelor, în România:
„După ani în care pacienții au simțit pe pielea lor ce înseamnă lipsa de acces la medicamente salvatoare de vieți, datele studiului vin să confirme ceea ce știm deja: zilele, anii și de multe ori viețile pierdute din cauză că nu avem acces la medicamente salvatoare sau chiar la medicamente esențiale. Pacienții așteaptă ani întregi și fiecare dintre noi am avut momente în care ne-am simțit neputincioși în fața unor vești grele și chiar tragice: agravarea bolii și chiar decesul unor pacienți care nu au putut beneficia la timp de tratamentul de care aveau nevoie”, a declarat Marinela Debu, președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).
„Inovația medicală salvează vieți și nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție în sănătate și în viața românilor. Cerem ca românii să aibă acces la medicamente salvatoare de vieți: în primul rând să creștem numărul de medicamente disponibile, mai ales în cazul unor boli grave sau pentru care nu există alternative terapeutice, și să reducem timpul de acces, pentru că fiecare viață trebuie salvată, fiecare viață contează. Dacă sănătatea are un cost considerat de unii mare, să nu uităm că lipsa ei are un preț uriaș!”, a declarat dr. Iulia Ionescu, vicepreședinte ARPIM.
„S-au făcut progrese în ultimii ani în accesul la inovație (din 372 de medicamente aprobate la nivel european în perioada 2014-2022,150 sunt disponibile în România), dar accesul se face la mult timp după ce medicamentele au fost aprobate. Deși aparent datele arată o îmbunătățire a timpului de acces față de studiul anterior, cred că trebuie să ne întrebăm: timp de acces la ce? Poate că se întâmplă mai repede, dar medicamentele sunt mult mai puține: vedem o scădere dramatică a proporției de medicamente inovatoare (-13%) la care au acces pacienții români, iar pe lângă cauzele legate de un circuit de acces impredictibil, cu multe bariere, în ultimul an acestea au fost amplificate de factorul bugetar”, a explicat dr. Ioana Bianchi, director Afaceri Externe ARPIM.
Fie că vorbim de SUA, de România sau de orice altă ţară din lume, sistemele prin care autoritățile naționale încearcă să asigure sănătatea populaţiei se confruntă cu probleme.
De asemenea, fiecare țară are specificul ei în ceea ce privește sistemul de sănătate. Unele soluții sunt însă valabile pentru toată lumea, cu recomandarea de a le adapta la condițiile locale.
Quinn Media S.R.L
str Plantelor, nr 13, ap 1 bis, sect 2, 023971, Bucuresti
CUI RO30684750
J2012010743408
RO97INGB0000999903241487
ING Bank N.V Amsterdam
© 2016 - 2026 Copyright Politici de sanatate - QUINN Media SRL. Toate drepturile rezervate