Interviu cu europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) și al Intergrupului împotriva Cancerului, Parlamentul European
Una dintre noile acțiuni lansate de Comisia Europeană la începutul anului 2022 se referă la realizarea registrului de inegalități în cazurile de cancer, care va ghida investițiile și intervențiile la nivelurile UE, național și regional. Având în vedere importanța datelor, este România pregătită din punct de vedere logistic să livreze aceste informații?
Existența registrelor europene ale pacienților și posibilitatea de a schimba înregistrări medicale între țările UE vor permite pacienților, în special celor care suferă de cancer, hepatite sau boli rare, să primească îngrijiri medicale mai bune și mai sigure. Pentru aceasta, sunt necesare progrese în ceea ce privește implementarea legislației existente, dar și de noi evaluări.
România are potențial să ofere informații, dar are nevoie să grăbească digitalizarea întregului sistem medical și să comunice mai mult și mai bine despre importanța schimbului rapid de informații. Astăzi avem un sistem integrat în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, dosarul electronic, prescripția electronică, care facilitează interacțiunile dintre cadrele medicale, pacienți și zonele de management. Acest sistem poate fi perfecționat. Dar el există și trebuie folosit.
Din păcate, astăzi, în România nu puțini sunt pacienții care nu au încredere în sistemele de E-sănătate, deși progresele sunt evidente, rețeta electronică și dosarul electronic al pacienților fiind două exemple în acest sens. Pacienților trebuie să li se garanteze că au acces și mai ales control asupra datelor lor, iar tehnologia blockchain ar trebui explorată ca mijloc care oferă confidențialitate.
Planul European de Luptă împotriva Cancerului sprijină maximizarea potențialului digitalizării. Datele sunt inutile dacă sunt izolate.
2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer, în 2020. Alte 1,3 milioane de persoane, dintre care peste 2.000 de tineri, și-au pierdut viața din cauza acestei boli, în același an. Fără măsuri, se preconizează că până în 2035 numărul cazurilor de cancer va crește cu 24%, ceea ce va face ca această boală să devină principala cauză de deces în UE. Așadar, nu ne permitem să pierdem timp. Avem 4 miliarde de euro la dispoziție prin Planul European de Luptă împotriva Cancerului, din care 1,25 de miliarde de euro se vor acorda din bugetul „UE pentru sănătate” pentru care sunt responsabil la nivel european. Transformarea digitală este o componentă importantă a acestui Program. Consolidarea eficienței, accesibilității, durabilității și rezilienței sistemelor sanitare trebuie susținute inclusiv prin transformarea digitală a sistemelor de sănătate.
Pe lângă Planul European Împotriva Cancerului, UE a lansat un nou Centru de cunoștințe privind cancerul. Acesta va ajuta la coordonarea proiectelor științifice și tehnice. Iar până în 2025, UE va lansa un spațiu european de date de sănătate, care ar oferi pacienților posibilitatea de a-și partaja datele de sănătate în statele membre ale UE.
Coordonare pentru studii clinice transfrontaliere
Cum poate fi încurajată cooperarea transfrontalieră astfel încât să se asigure accesul echitabil al pacienților la îngrijiri medicale și studii clinice derulate în statele membre UE?
Toți cetățenii ar trebui să aibă același drept la îngrijire, diagnosticare și tratament de înaltă calitate, același acces la medicamente și aceeași speranță de viață. Indiferent de țara sau orașul în care trăiesc. Una dintre lecțiile pe care le-am învățat în urma crizei COVID-19 este că trebuie să colaborăm mai bine la nivel european.
Într-un raport al Intergrupului Împotriva Cancerului, pe care îl conduc în Parlamentul European, am solicitat încă de anul trecut ca UE să aibă o mai bună coordonare pentru studiile clinice transfrontaliere. Iar apelul meu și al colegilor nu a rămas fără ecou. Planul European de Combatere a Cancerului va permite cercetătorilor să colecteze date și să efectueze studii în mai multe țări ale UE. Statele membre trebuie încurajate să lanseze programe de cercetare dedicate pentru a dezvolta metode de diagnosticare precoce a cancerului și de screening pentru toate tipurile de cancer. Tot la Intergrupul din Parlamentul European, am discutat despre rambursarea cheltuielilor pentru tratamentele de cancer pe care pacienții le primesc în interiorul granițelor UE. Este dreptul pacienților să aleagă unde să fie tratați și ar trebui să poată face acest lucru fără să întâmpine piedici. Un studiu recent arată că pacienții participă rareori la studiile clinice în străinătate și că este nevoie de decizii mai ferme din partea statelor membre, care să faciliteze accesul transfrontalier la studiile clinice. Planul European Împotriva Cancerului finanțează dezvoltarea tehnologiei, crearea de noi rețele de cercetare și pentru îmbunătățirea accesului la terapii inovatoare, și, nu în ultimul rând, promovează prevenirea bolilor. La finalul anului trecut, am votat în Parlamentul European extinderea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Mandatul ECDC va cuprinde nu doar bolile transmisibile, ci și unele boli netransmisibile grave cum ar fi cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare sau afecțiunile psihice. Pentru a aborda cel
de-al doilea mare ucigaș al UE, anume cancerul, UE susține prin Planul European de Luptă Împotriva Cancerului măsuri de promovare a schimbului de date anonime ale pacienților și crearea unei rețele de 27 de centre naționale împotriva cancerului.
Europa fără substanțe chimice
Recent, Parlamentul European a recomandat un focus mai mare pe prevenirea cancerului, una dintre măsuri fiind și stabilirea unor valori-limită de expunere profesională pentru cel puțin 25 de substanțe suplimentare. Cum pot fi actualizate strategia privind substanțele chimice și strategia industrială europeană astfel încât să asigure îndeplinirea acestui deziderat?
Peste 100.000 de persoane mor în fiecare an din cauza cancerului profesional. Informația vine de la Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă. Unele tipuri de cancer legate de muncă au o rată de mortalitate ridicată – cancerul pulmonar, spre exemplu. Boala este asociată cu un debut rapid și un grad ridicat de suferință. Atunci când există dovezi că o substanță provoacă un anumit tip de cancer, ea va fi clasificată ca atare. Iar mai departe UE va conveni asupra unor limitări cu privire la utilizarea substanței sau chiar la interzicea substanței. Sunt informații confirmate de Agenția Europeană pentru Chimicale. Desigur că nu putem elimina toate substanțele chimice. Acestea sunt esențiale pentru multe activități cotidiene și joacă un rol important pentru economia și competitivitatea UE. Ceea ce putem face este să limităm efectele negative. Iar noua Strategie a UE privind promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice vine cu o serie de reguli menite să protejeze sănătatea oamenilor și a mediului. Strategia introduce două principii noi: împiedică includerea substanțelor chimice toxice în produse la momentul fabricării și permite utilizarea substațelor dacă și numai dacă sunt esențiale pentru funcționarea societății. Noua strategie, care va trebui implementată în toate statele membre UE, stimulează, de asemenea, inovarea și promovează conceptul „Europa fără substanțe chimice”, în acord cu Pactul Verde European. Strategia este o componentă-cheie și a Planului de redresare în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19.
România s-a confruntat frecvent, în ultimii ani, cu lipsuri în aprovizionarea cu medicamente. Ce măsuri se pot lua, la nivel național și european, pentru a se contracara penuria de medicamente?
UE trebuie să devină un spaţiu în care investiţiile în capacităţi de producţie să reprezinte o prioritate. Este ceea ce am susținut cu mult înainte de pandemia de COVID-19. România a pierdut foarte mult la capitolul capacităţi de producţie şi este foarte vulnerabilă din acest punct de vedere. Majoritatea materiilor prime şi chiar o bună parte din medicamente, mai ales cele generice, se produc în afara UE. Comisia Europeană a venit cu o strategie farmaceutică la nivel european, cu nişte obiective foarte ambiţioase ca, în următorii ani, în UE să existe un sprijin mult mai puternic pentru inovaţie, pentru medicamente inovatoare, pentru descoperirea de noi soluţii pentru bolile cu care ne confruntăm şi se menţionează în mod special rezistenţa antimicrobiană şi riscul infecţiilor intraspitaliceşti. Este nevoie de o pregătire mai bună pentru viitor în ceea ce priveşte eventuale pandemii care mai pot apărea în anii şi deceniile care urmează, o mai mare atenţie în ceea ce priveşte penuria de medicamente. Farmaciştii şi farmaciile reprezintă un pilon esenţial al acestei strategii la nivel european. Nu doar în România, ci şi în alte ţări europene există percepţia că nu folosim la adevăratul potenţial farmaciştii şi serviciile din farmacii. Pentru că, dincolo de vânzarea către populaţie a medicamentelor sau a dispozitivelor medicale, rolul farmaciştilor poate fi mult mai mare, mai ales în era digitalizării şi a noilor tehnologii. Cred că o mare încercare pe care o avem, dincolo de pandemie, dincolo de lupta împotriva cancerului, dar şi împotriva unor boli transmisibile, este rezistenţa antimicrobiană cu riscul infecţiilor intraspitaliceşti.
de Valentina Grigore
