Interviu cu Tiberiu Trifan, consulul general al României la Chicago
SUA reprezintă un vârf de lance în cercetarea în domeniul medical. „Deja există colaborări în domeniul medical pe diverse teme de cercetare între entități din SUA și din România. În Chicago, și mai extins în regiunea de Midwest, există unele dintre cele mai puternice huburi din industria medicală, biotehnologie și alte teme adiacente”, explică Tiberiu Trifan.
Cum ar putea fi interesate companii și laboratoare medicale americane să deruleze programe de cercetare, dezvoltare de studii clinice cu universități și institute medicale din România?
Provocarea principală este legată de dimensiunea, de potențialul încă foarte ridicat de creștere calitativă și cantitativă al acestor colaborări. Absolut crucială pentru activarea acestor oportunități este disponibilitatea entităților românești de a se implica activ și vizibil in circuitul evenimentelor din domeniu, cum a fost, spre exemplu, ediția anuală a Health Information and Management Systems Society (HIMSS) Global Conference de la sfârșitul lunii aprilie, din Chicago, unde, la sugestia colegilor din departamentul specializat al Ambasadei SUA de la București și sub coordonarea consilierului prezidențial pentru sănătate, conf. dr. Diana Păun, și a secretarului de stat în Ministerul Sănătății, dr. Andrei Baciu, a participat o delegație foarte diversă atât din zona de cercetare medicală, cât și practicieni din sistemul de sănătate public și privat. Acestea sunt oportunități de interacțiune unice, care pot fi sprijinite de către rețeaua diplomatică și consulară națională din SUA și unde se pot crea conexiuni și relaționări-cheie pentru dezvoltarea acestui domeniu.
Pentru o colaborare în domeniul medical, care ar fi așteptările oamenilor de afaceri din comunitatea românească din zona Chicago din partea autorităților /instituțiilor din România? Care ar fi punctele slabe unde ar trebui insistat pentru a concretiza eventuale proiecte de cooperare?
Din contactele frecvente pe care le-am avut atât cu ocazia menționată, cât și în alte rânduri, cel mai important punct este legat de claritatea, accesibilitatea și predictibilitatea ofertelor și deschiderilor instituționale românești din domeniul potențialelor proiecte antreprenoriale. Poate un exemplu sugestiv pe acest subiect este cadrul proiectului național în domeniul oncologic, ce reprezintă o planificare pe termen mediu-lung, unde obiectivele de fond devin explicite și concrete, aplicarea consecventă a etapelor ce vor fi adoptate permițând o conturare mai bună a zonelor unde poate exista o cooperare antreprenorială. Bineînțeles, există o paletă extrem de largă de posibilități de cooperare, o parte dintre acestea fiind abordate cu prilejul reuniunii profesionale organizate de Consulatul General între membrii diasporei medicale românești din Chicago și cei ai delegației sistemului medical din România, participanți la HIMSS Global Conference, întâlnire care a constituit o bună platformă pentru inițierea unor viitoare proiecte medicale în România.
O problemă cu care se confruntă sistemele de sănătate la nivel global o reprezintă criza de personal. Aceasta este cauzată de migrația forței de muncă, de la Est la Vest, de regulă. Ce oportunități oferă sistemul de sănătate american medicilor români care ar alege să lucreze în SUA?
În binomul transatlantic, sistemul american medical, fără să fie perfect, pare să mențină un ascendent asupra modelelor europene similare. În timp ce, în mod inerent, varietatea continentală a sistemelor regionale și subregionale americane este foarte mare, totuși se poate vorbi de o serie de standarde naționale definite de autoritățile federale din domeniul medical, care creează un cadru extrem de competitiv și riguros în același timp. Am constatat cu plăcută surpriză, în recenta organizare a programului delegației naționale medicale de la conferința HIMSS, că medicii români din Midwest, cel puțin, deși indiscutabil sunt o prezență consistentă în întreaga Americă, sunt reprezentați la niveluri foarte înalte în domenii de cercetare exclusiviste de la centre universitare de vârf, precum Northwestern University, la centre medicale de mari dimensiuni pe zona de management și în zona antreprenorială, în crearea de produse biomedicale de înaltă tehnologie. Este o reflecție foarte bună a calității transatlantice a școlii de medicină românească, unde este important să continue investițiile structurale, care să îi mențină forța calitativă și, în același timp, o probă concretă a competitivității medicilor români, care se integrează cu succes într-o paradigmă profesională și sistemică ce pare să fie printre cele mai performante pe plan global.
Comunitatea românească din zona metropolitană Chicago este cea mai numeroasă din SUA. Ce înseamnă acest lucru pentru dvs., consulul general al României la Chicago? Ce provocări și ce satisfacții aduce acest lucru?
Este adevărat, în regiunea de Midwest și în zona metropolitană Chicago își au reședința un număr mare de români. În această parte a Statelor Unite ale Americii funcționează, în același timp, unele dintre cele mai dinamice forme asociative ale comunității românești. Cea mai importantă provocare pe care am abordat-o în mandatul meu de consul general, pe lângă oferirea de servicii consulare de calitate și asigurarea asistenței și protecției consulare a cetățenilor români, a fost aceea a implementării unei strategii pentru creșterea nivelului de relevanță, credibilitate și vizibilitate ale mediului asociativ românesc și consolidarea inițiativelor destinate coeziunii și unității acestuia. Seria acțiunilor pe acest segment de activitate a culminat cu organizarea, împreună cu comunități locale relevante, a primei ediții a unui eveniment de amploare – Romanian Community Summit -, care i-a concentrat pe cei mai reprezentativi membri ai comunității din mediile asociativ, academic, educațional, cultural, antreprenorial din zona extinsă a Chicago, dar și din alte părți ale Statelor Unite, în principal pentru a dezbate modalități de definire a aspirațiilor comune, atât la nivelul rolului în textura multiculturală a societății americane, cât și prin prisma relaționării mai ample cu țara de origine. În special pe acest din urmă aspect, așteptarea esențială a comunității este ca rețeaua diplomatico-consulară națională din Statele Unite să faciliteze multidimensional această legătură organică cu România pe plan cultural, educațional, uman, antreprenorial și nu numai, iar comparația cu modurile de manifestare a unei societăți mature precum Statele Unite, care, deși are propriile provocări, rămâne un reper universal de dezvoltare democratică, creează așteptarea unei paradigme naționale moderne la nivel instituțional și uman, cu un loc consacrat în ansamblul european și transatlantic.
Sănătatea, temă centrală în dezbaterile electorale
În 2024 vor fi alegeri prezidențiale atât în SUA, cât și în România. Credeți că subiectul Sănătate poate fi o temă de campanie cu care se pot câștiga alegerile, așa cum s-a mai întâmplat în SUA?
Din punct de vedere electoral, în societatea americană dezbaterea legată de formatul sistemului de sănătate, al accesibilității și nivelului de performanță al acestuia este una dintre temele centrale. Dincolo de abordările diferite pe spectrul politic de maximizare sau reducere ale unor componente de medicină socială, precum Medicaid sau Medicare, sau ale nivelului de inclusivitate a sistemului de asigurări prin inițiative legislative structurale precum Affordable Care Act a administrației Obama, un sistem de sănătate performant, bazat pe criterii de echitate socială și animat de principii umaniste esențiale și structurat după criterii manageriale performante și moderne, rămâne un pilon central al oricărei societăți democratice, care prioritizează în termeni factuali, concreți, importanța calității vieții și respectul pentru sanctitatea vieții fiecăruia dintre noi, gradul de reușită în acest sens fiind un indicator civilizațional absolut chintesențial.
de Valentina Grigore
