Planul–cadru național pentru controlul hepatitelor virale în România, pentru perioada 2019-2030, a fost deja publicat în Monitorul Oficial, fiind în vigoare din data de 2 mai 2019, a anunțat ministrul Sorina Pintea. Potrivit acesteia, există o finanțare de 2,6 miliarde de lei pentru anul 2019 și de 12,5 miliarde de lei până în 2024 (94% de la bugetul de stat și 6% din fonduri europene).
Planul a fost elaborat în concordanță cu „Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale”, adoptat de Adunarea Generală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în anul 2016. Planul–cadru național pentru controlul hepatitelor virale, prezentat în cadrul unei conferințe moderate de Maria Vasilescu, publisher revista Politici de Sănătate, la care au participat medici, autorități și reprezentanți media, urmărește crearea unui cadru de intervenție bazat pe dovezi pentru un răspuns cuprinzător și sistematic al sectorului de sănătate la hepatitele virale, luând în considerare contextul, nevoile și prioritățile naționale. Scopul Planului–cadru național este acela de a minimiza amploarea hepatitelor virale, ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidității și a mortalității prin hepatite virale și complicații ale acestora și prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire și tratament.”
Au fost stabilite patru direcții strategice pentru planificarea și implementarea intervențiilor de sănătate publică împotriva hepatitelor virale: informare și comunicare, intervenții cu impact, furnizarea echitabilă a serviciilor și crearea unui cadru de furnizare și de bugetare a serviciilor. „România a făcut pași importanți în lupta cu hepatita C, asigurând acces la terapii inovatoare, cu o rată foarte mare de vindecare. Însă lupta continuă. De aceea, am considerat extrem de importantă realizarea unei strategii naționale care să cuprindă totalitatea măsurilor pe care trebuie să le avem în vedere, astfel încât să câştigăm această bătălie”, a declarat ministrul sănătății.
„Hepatitele virale rămân o problemă de sănătate publică în întreaga Europă, iar România, prin implementarea acestui plan–cadru național, devine un pionier, la nivel european, în răspunsul la aceste boli, oferind servicii complete tuturor categoriilor de populații vulnerabile”, a susținut Nicole Simone Seguy, Unit Leader, Biroul Regional OMS Europa.
Țintele pentru 2020
Prin acest plan–cadru național, Ministerul Sănătății își asumă anumite ținte pentru anul 2020:
acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în Calendarul național de vaccinare (la naștere, la 2, 4 și 11 luni);
acoperire de 95% la prima doză de vaccinuri hepatitice B administrate nou-născuților în prime 24 de ore de la naștere;
75% acoperire pentru testarea la gravide pentru hepatitele B și C și 95% acoperire cu profilaxie post-expunere la copiii născuți din mame infectate, prin administrarea HIBG (imunoglobulină anti-VHB) nou-născutului în primele 12 ore de la naștere, în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B;
toate donările de sânge să fie testate prin PCR pentru infecția cu VHB și VHC;
50% din injecții să fie administrate cu seringi de unică folosință cu dispozitiv care împiedică reutilizarea;
asigurarea continuității programelor de reducere a riscului la persoanele utilizatoare de droguri injectabile (harm reduction), cu distribuirea a cel puțin 200 de seringi/utilizator/an;
cel puțin 40% dintre persoanele utilizatoare de droguri injectabile (PWID) dependente de opioizi să primească tratamente substitutive de tip opioid;
acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B și a PWID neinfectate;
cel puțin 25% dintre persoanele care au infecție cronică cu VHB, VHD și VHC să fie diagnosticate și informate cu privire la boala lor;
cel puțin 75% dintre persoanele depistate cu infecția VHB și VHC și eligibile pentru tratament să fie înrolate în programe de tratament antiviral;
obținerea supresiei virale la cel puțin 70% dintre pacienții aflați în tratament de lungă durată pentru hepatită B;
diagnosticarea a cel puțin 75% dintre pacienții aflați în stadii avansate ale bolilor hepatice provocate de infecțiile cu virusul B și virusul C (ciroză sau carcinom hepatocelular);
vindecarea a cel puțin 95% dintre pacienții cu hepatită C cronică înrolați în tratament.
Test & treat
România are cea mai mare prevalență viremică în hepatita C, dar și în hepatita B, din Europa –2,5% în populația generală, a atras atenția prof. dr. Liana Gheorghe, medic primar în gastroenterologie și hepatologie de la Institutul Clinic Fundeni. Experții în sănătate publică recomandă scindarea strategiei OMS de eliminare a hepatitelor virale până în 2030 în acțiuni de microeliminare. „Acest plan – cadru național – o macroeliminare la nivel național în România – reprezintă o microeliminare la nivel global pentru Organizația Mondială a Sănătății. România se alătură, în felul acesta, celor 17 țări deja aliniate pe ruta eliminării hepatitelor virale”, a declarat prof. Liana Gheorghe.
La nivel european, există 4,7 milioane de persoane cu hepatita B și 3,9 milioane de persoane cu hepatita C. „Un pacient cu virusul hepatitic B trebuie tratat, pentru că, dacă nu este viremic, nu transmite boala. La virusul hepatitic C, avem scheme terapeutice care vindecă în proporție de 99,32%. Mesajul principal este ca lumea să se testeze, pentru că acum avem șansa să ținem hepatitele virale sub control”, a explicat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, manager Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București.
Așteptarea cea mai mare prin implementarea acestui plan este să funcționeze perfect traseul depistare precoce–tratare imediată a pacientului – test & treat. „Prin intensificarea testării, îmi doresc ca, în timp, să avem o depistare în faze incipiente a afecțiunilor hepatice. Începerea imediată a tratamentului înseamnă limite puse răspândirii bolii în societate și respect pentru viața fiecărei persoane depistate. În același timp, se evită costurile suplimentare la nivelul sistemului de sănătate, nemaifiind nevoie să se trateze complicații precum ciroza sau cancerul hepatic. Acest sistem nu trebuie aplicat doar în cazul hepatitei C, ci și în toate tipurile de hepatită. Prevenția – mai precis informarea și accesul la vaccinare –și accesul la tratament trebuie să fie obiectivele permanente”, a afirmat și Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).
de Valentina Grigore
